“ACŢIONĂM PENTRU A STOPA EMIGRAREA TINERETULUI CU ÎNALTĂ CALIFICARE”

“ACŢIONĂM PENTRU A STOPA EMIGRAREA TINERETULUI CU ÎNALTĂ CALIFICARE”

                        “ACŢIONĂM PENTRU A STOPA EMIGRAREA TINERETULUI CU ÎNALTĂ CALIFICARE”

                           declară Gabriel I. NĂSTASE, director general în Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Gabriel I. Nastase

În perioada 2001-2003 în calitatea pe care am avut-o de director general al Direcţiei de Dezvoltare Instituţională în cadrul Departamentului Cercetare al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEdC), m-am implicat într-un program al „Fundaţiei Naţionale pentru Sprijinirea Tinerilor Supradotaţi” Henry Coandă, fondator şi coordonator, prof.univ. Iulian CREŢU, care viza angajarea unor tineri de excepţie, absolvenţi ai unor prestigioase facultăţi din România şi din străinătate în reţeaua unităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare (C-D-I) din subordinea şi coordonarea MEdC. Rezultatele acestei acţiuni au fost prezentate în revista editată de Fundaţia Naţională Henry Coandă – GENIUS (fondator prof.univ.dr. Iulian CREŢU, nr. 6, decembrie 2001 – ianuarie 2002, p. 4-5).

Acţiunea „Aveţi grijă de viitorul acestei ţări” a vizat cultivarea elitei tinerilor şi promovarea acestora în activităţi de CDI care să contribuie la progresul economiei româneşti.

În continuare voi prezenta articolul care a apărut la acea dată în revista GENIUS şi care a prezentat demersurile reuşite pe care le-au iniţiat Direcţia de Dezvoltare Instituţională din cadrul Departamentului Cercetare al MEdC şi Fundaţia Naţională „Henry Coandă”.

Genius - revista

Emigraţia reprezintă un fenomen social, economic şi politic care nu poate fi neglijat, fiind prezent în orice societate umană, indiferent de sistemul social, politic şi economic pe care-l defineşte.

Acest fenomen, la un moment dat, privează numeroase popoare de posibilitatea afirmării depline a forţei lor creatoare, datorită pierderilor economice pe care le realizează şi care le conduc inevitabil la apariţia decalajelor în dezvoltarea economico-socială.

Potrivit Institutului de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, fenomenul emigraţiei pentru România este extrem de dăunător în sensul că în perioada 1989-1994, prin emigrarea oficială a 232 mii de persoane, România a înregistrat o pierdere estimată la 1000 miliarde de lei, adică aproximativ 5% din PIB-ul anului 1993[1]. Suma reprezintă pierderile de investiţii efectuate în capitalul uman prin formele de învăţământ pe care le-au urmat aceste persoane, pierderile bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale, datorită neplăţii impozitelor şi contribuţiilor. Nu s-au luat în calcul pierderile provocate de potenţialul inovaţional  productiv al acestor persoane în funcţie de nivelul de calificare şi pregătire profesională. În felul acesta, lichidarea sau cel mult frânarea la cote suportabile a stării de subdezvoltarea a României, în special, este greu de oprit.

Realitatea dură a fenomenului emigraţiei este extrem de complexă şi ea comportă o mulţime de aspecte menite să evite „explozia” distructivă a „bombei” emigraţiei. Las la o parte aspectul etnic al problemei, în care anumite grupuri de populaţie sunt supuse presiunii de asimilare forţată. Fapt pentru care, după cum se observă în prezent, a condus la numeroase conflicte în lume şi în special în Europa[2].

Procesul de creştere economică are la bază inclusiv factorul de emigraţie. În funcţie de calitatea persoanelor emigrate, se poate vorbi de o pierdere mai mare sau mai mică a statului în raport cu posibilităţile profesionale ale emigrantului.

În această situaţie avem de regulă mai multe tipuri profesionale de emigranţi. Emigrantul de înaltă pregătire profesională, creator şi utilizator de tehnologii şi emigrantul utilizator de tehnologii. În aprecierile făcute, nu am luat în considerare emigrantul fără calificare profesională, întrucât el nu este o „piesă” importantă în problematica pe care am abordat-o.

Eliminarea decalajelor şi apropierea relativă a nivelelor de dezvoltare economică a statelor revin politicii externe şi internaţionale pe care o aplică statul respectiv faţă de resursele umane şi faţă de preocuparea de a-şi dezvolta un sistem de cercetare dezvoltare capabil să producă tehnologii viabile pentru a contribui efectiv la realizarea de venit naţional, deci, de PROGRES.

În plus, colaborarea dintre state, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, trebuie să asigure acel flux informaţional capabil să promoveze un transfer de tehnologie menit să modernizeze structurile economice ale ţărilor implicate în aceste forme de colaborare.

Emigraţia acestor categorii de oameni, denumită în literatura de specialitate şi „brain-drain”, este o realitate. Practica în domeniul încurajării emigraţiei specialiştilor se face, de regulă, de către marile firme şi monopoluri din ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Preluarea acestor specialişti în care investiţia de informaţie aparţine statului care l-a format, este bussines pentru firma care-l foloseşte fără a mai investi în pregătirea respectivului emigrant, iar pierderile sunt trecute în contul ţării de unde a emigrat specialistul.

Se poate spune că decalajele tehnico-ştiinţifice sunt şi efect şi cauză în decalajele economice. Lipsa unei politici privind dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii conduce la accentuarea decalajelor faţă de ţările industrializate, iar specialiştii deja formaţi preferă o implicare profesională de anvergură şi în condiţii materiale bune în ţara care-i poate oferi aceste avantaje.

În sensul celor prezentate, în calitate de Director General al Direcţiei de Dezvoltare Instituţională în cadrul Departamentului de Cercetare al MEdC am iniţiat împreună cu Fundaţia Naţională „Henry Coandă” pentru Sprijinirea Tinerilor Supradotaţi o acţiune de integrare în activitatea de cercetare-dezvoltare a 84 de tineri, membri ai fundaţiei amintite, care au împlinit vârsta de 25 de ani şi sunt absolvenţi ai unor institute de învăţământ superior (artă, ştiinţă, medicină, filologie, jurnalism), cursuri de specialitate (masterate şi doctorate) în ţară sau în străinătate. Ca urmare a acestor acţiuni, până în prezent, au fost angajaţi 42% dintre tineri.

În perspectivă, pentru a stimula activitatea de cercetare a tinerilor, Direcţia de Dezvoltare Instituţională din cadrul MEdC, a iniţiat 3 legi: Legea Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice, Legea privind Statutul Personalului din Cercetare-Dezvoltare şi Legea Consiliului Naţional de Atestare a Cercetării. Aceste legi, printre alte măsuri propuse, vor crea condiţii de creştere salarială în domeniul cercetării ştiinţifice şi facilităţi fiscale pentru institutele care cooptează tineri.

Totodată se va încerca majorarea de la 0,5% la 1% din buget a sumelor alocate Fondului de conducere a programului de cercetare. Ca urmare, banii vor putea fi astfel folosiţi pentru retribuirea tinerilor angajaţi şi pentru majorarea valorii proiectelor la care participă institutele respective.

Pentru a pune în operă ideile şi proiectele generoase ale fundaţiei, este necesară colaborarea cu personalităţi, oameni politici, de ştiinţă, artişti care să acţioneze dezinteresat, în spiritul moralei, al dragostei de oameni şi de ţară.

În acest sens s-au strâns ca un scut în jurul tinerilor supradotaţi, oameni de suflet, înalte conştiinţe, care au constituit în cadrul Fundaţiei Henry Coandă, „Clubul visătorilor”.

Aceste personalităţi „visează” un viitor al României bazat pe un tineret care se instruieşte la cele mai înalte cote pentru a prelua bogata moştenire în creatori şi creaţii, pentru care noi, românii, din modestie am făcut prea puţin pentru a fi cunoscuţi în lume.

Idealurile nu se realizează cu mercenari, ci numai cu visători pragmatici.

[1] În anul 2016 dimensiunea pierderilor este „cosmică”. Este firesc să ne întrebăm: Cine răspunde?

[2] Fenomenul migraţiei şi consecinţele ei apocaliptice continuă

Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE

Ţi-a plăcut acest articol? Abonează-te prin mail!

Nici un comentariu

Lasă un răspuns