Dacian Cioloş la Conferinţa Europuls: ” Agricultura românească are multe atuuri care vor deveni valoroase în anii următori”
Dacian Cioloş, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a descris obiectivele pe care domnia sa le consideră prioritare pentru agricultura României.
Într-un mesaj video transmis la Conferinţa Europuls “Priorităţile României în cadrul UE: Orizont 2020″, care a avut loc la Ministerul de Externe pe 8 Octombrie 2010 şi pe care am avut onoarea să o moderez, comisarul Dacian Cioloş a dat detalii, în avanpremieră despre viitoarea propunere a Comisiei Europene în ceea ce priveşte reforma Politicii Agricole Comune după 2013.
În viziunea comisarului european, România ar trebui să se concentreze pe 5 aspecte strategice pentru a-şi reforma agricultura şi spaţiul rural:
1. Stabilirea unei strategii pe termen lung izvorâtă dintr-o viziune asumată de întreaga clasă politică şi de organizaţiile profesionale agricole “şi care pe cât posibil să nu fie schimbată de la un an la altul”.
2. Diversificarea modelului agricol pentru fiecare regiune a României în parte, fiind nevoie de adaptarea structurilor de producţie la specificul local: “eu unul nu cred în modelul unic, cred în agricultură competitivă dar cred că această diversitate poate fi asigurată de o diversitate a structurilor de producţie”.
3. Adaptarea fermelor mici şi a gospodăriilor la moduri de producţie specializate şi de nişă care să poată oferi produse de calitate: “competitivitatea economică a agriculturii nu este dată numai de fermele mari”.
4. Crearea unei legături coerente între tipul de agricultură promovat, paradigma de dezvoltare a satului asumată public şi politic, modelul de ruralitate şi categoriile de consumatori şi pieţele pe care sectorul agro-alimentar românesc le va viza: “dacă izolăm agricolul de rural tindem să facem o greşeală majoră, o a doua după cea făcută de comunişti, care au insistat pe dezvoltarea economică a agriculturii, uitând esenţa ruralului”.
5. Asigurarea unei coerenţe între strategia României pentru agricultură şi politicile existente la nivel european.
Dacian Cioloş a menţionat, în avanpremieră, câteva dintre planurile Comisiei Europene pentru reforma agriculturii Uniunii după 2013. Comisarul a notat ca priorităţi principale pentru această nouă strategie asigurarea securităţii alimentare, asigurarea unei bune gestionări a resurselor naturale şi dezvoltarea unui echilibru teritorial al producţiei agricole din UE.
“Dezbaterea despre Europa la orizontul 2020 trebuie să iasă din birourile funcţionarilor, de pe culoarele Bruxelului, din cancelariile guvernelor şi să fie preluată de societatea civilă, de mass media în statele membre. […] Strategia Europa 2020 trebuie să meargă dincolo de porţile oraşelor, în zona rurală şi la sate!” a declarat Comisarul, salutând iniţiativa Europuls.
“Izolarea agricolului de rural în gândirea dezvoltării economice a României este o greşeală, consideră comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală”, Dacian Cioloş.
Comuna Măgureni este vizibil fragmentată când vine vorba de terenurile agricole iar o asociaţie de agricultori serioasă nu pare să se întrevadă posibilă în viitorul apropiat. Aceasta datorită mai multor motive ce ţin e amplasarea terenurilor, suprafeţe ce au fost cultivate în mod aleatoriu şi care au o calitate a solului diversă, dar şi incapacitatea unor agricultori de a colabora unii cu ceilalţi sau de a gestiona o asociaţie într-un mod în care cu toţii să fie mulţumiţi.
Probleme sunt multe şi cel mai bine acest lucru este cunoscut de agriculltori. Totuşi o speranţă vine de la Bruxelles. Noua politică agricolă pe care domnul Dacian Cioloş, românul nostru de la Comisia Europeană, o va lansa în noiembrie pune accent nu numai pe asociaţiile agricole mari sau pe producţia marilor ferme. Aceast document, o să vedeţi, i-a în considerare, cum spuneam mai sus şi problema gospodăriillor mici care produc pentru propriul consum. Acestea pot fi susţinute financiar şi logistic pentru a produce pentru necesarul de consum din oraşele mici din apropierea satelor. Urmând ca pentru oraşele mari şi pentru industrie să producă fermele mari.
“Competitivitatea economică a agriculturii nu este dată numai de fermele mari. Cred că şi gospodăriile şi fermele mici, într-un anumit moment de producţie, pot să-şi găsească locul pe pieţe. Mă gândesc la pieţele locale, la pieţele regionale, mă gândesc la produsele de înaltă valoare adăugată, produsele de calitate, produsele tradiţionale”, consideră comisarul european.”
Este numai una din ideile exprimate la conferinţă de la Ministerul de Externe şi reprezintă o şansă pentru agricultorii mici să îşi crească producţia proprie şi chiar mai mult să o poată valorifica în aşa fel încât anual să nu fie nevoie să bage mai mulţi bani în pregătirea terenurilor decât vor putea să scoată când vor recolta.
Gabriel Trăistaru