De la viroze la bacterioze

0
650

bacterii

De la viroze la bacterioze

Există de câteva decenii temeri legate de suprapopularea planetei, cu epuizarea resurselor naturale, fapt care ar pune în pericol perpetuarea speciei umane.
Teoria fatalistă a determinat ca personalitaţi ale lumii contemporane să manifeste îngrijorare şi totodată să emită unele idei mai puțin ortodoxe. Dintr-un documentar TV am aflat cum un prinţ consort european îşi dorea ca după moarte să se transforme într-un virus ucigaş, virus care să înjumătăţească populatia Terrei. Afirmaţia era făcută în urmă cu 4 decenii, prinţul trăiește, însă viroze şi bacterioze cu patogenitate crescută au tot apărut de-a lungul anilor.
Se cunoaşte faptul că de exemplu virusurile gripale au o particularitate biologică şi anume aceea că sunt extrem de variabile în comparaţie cu celelalte virusuri.
S-a constatat că la intervale de aproximativ 10 ani apar tulpini noi de virusuri gripale.
Aşa apar pandemiile, gripe severe care s-au manifestat în timp, de exemplu,tulpina gripală Singapore din 1957, tulpina Hong Kong din 1968, însă cea mai devastatoare a fost gripa Spaniolă din 1918 care a determinat moartea unui număr mai mare de oameni decât cei căzuţi în primul război mondial.
Apariţia și manifestarea virusului gripei aviare (ca şi al gripei porcine) şi în rândul populaţiei din ţara noastră poate fi o certitudine însă frenezia dovedită pentru sacrificarea tuturor păsărilor în aşa zisele focare de răspândire precum şi deviralizarea prin pulverizare a unor substanţe cu o compoziţie incertă, parcă ne face să fim un pic sceptici şi mai motivaţi de a cunoaşte adevărul.
În trecut existau metode naturale pentru creşterea imunităţi păsărilor şi anume introducerea în recipientul cu apă a câtorva aşchii de scoarţă de mesteacăn şi metoda dădea roade.
Acum se pare că de vină pentru răspândirea bacteriei Escherichia coli sunt castraveţii, bacteria traiește de altfel în intestinul gros al omului şi este utilizată în biotehnologiile moderne pentru a obţine hormoni ca insulina sau hormonul hipofizar de creştere.
Tulpina patogenă de E. Coli a provocat panică la nivel mondial, clarificări legate de materialul biologic vector însă nu există.
Atâta timp cât în Spania (presupusul focar) nu s-au înregistrat victime , iar în S.U.A. şi alte state din Europa au fost semnalate victime, însă nu s-au importat castraveţi din Spania, putem să ne întrebam: “Ce se întâmplă ?”

Poate că la un moment dat războiul împotriva castraveților se va dovedi a fi o alarmă falsă şi că de fapt bacteria se bronza pe frunzele de mărar sau pe frunzele de spanac.
Şi atunci noi ce facem..?
Categoric nu putem elimina fructele şi legumele din alimentaţie. După o spălare mai atentă, vom mânca salată de vară aşa cum obişnuiam, cu roşii, castraveţi, mărar.

 

Profesor Elena Pârtoacă

Ţi-a plăcut acest articol? Abonează-te prin mail!

Lasă un răspuns