IN MEMORIAM
UN NUME PENTRU ETERNITATE
PROF.UNIV.DR. PAUL BRAN
(1940-2006)
Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE
REMEMBER
Anul acesta se împlinesc 10 ani de la trecerea în nefiinţă în „ academia sufletelor lui Dumnezeu”, a prof.univ.dr. Paul Bran.
Prof.univ.dr. Paul Bran, a fost nu numai un autentic reprezentant al generaţiei sale de economişti, ci şi un dascăl de excepţie – formator de conştiinţe, şi un eminent profesor universitar- formator de cunoştinţe.
În calitatea pe care a avut-o de rector al ASE timp de două mandate, a demonstrat că învăţământul economic românesc se poate racorda la exigenţele modernizării în raport cu învăţământul economic european, practicând un management educaţional stratregic performant.
A fost deopotrivă admirat şi invidiat, dar de toţi respectat. Iubirea adevărată care i-a dat puterea să lupte cu greul vremurilor pe care le-a traversat, a cunoscut-o din partea celor dragi lui: soţia şi copiii.
A fost şi rămâne în conştiinţa celor care l-au cunoscut, un soţ şi un părinte de excepţie, un dascăl şi un profesor iubitor de oameni şi de profesie. A fost un Om şi a rămas un model, un exemplu pentru generaţiile tinere care vor absolvi ASE-ul şi nu numai.
A fost … dar a rămas … !
L-am cunoscut pe profesorul univ.dr. Paul BRAN înainte de 1990. Nu numai în calitatea pe care o avea de cadru didactic universitar, ci şi ca urmare a discuţiilor extrem de interesante pe care le-am purtat cu privire la organizarea şi modernizarea proceselor de producţie. Anii au trecut! Ne-am revăzut şi în alte împrejurări. Cea mai relevantă a fost atunci când eram consilier la Preşedinţia României. Ştiam amândoi că fusese propus, alături de alte două nume (unul dintre ele fiind cel al lui Nicolae Văcăroiu), să fie Prim Ministru. Nu a fost să fie! Destinul Profesorului univ.dr. Paul BRAN era altul!
În mintea şi sufletul meu, Paul BRAN a rămas una dintre cele mai plăcute amintiri. Am fost şi am rămas un admirator al omului şi profesorului univ.dr. Paul BRAN. L-am simpatizat, susţinut şi apreciat pentru felul lui sincer de a fi, de a se comporta cu fiecare persoană care-i solicita sprijinul.
• REPERE BIOGRAFICE
Paul BRAN s-a născut la data de 3 septembrie 1940 în comuna Topolog din judeţul Tulcea. A urmat cursurile Liceului teoretic „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1951-1959) şi, ulterior, pe cele ale Facultăţii de Finanţe-Credit a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în perioada 1960-1965. Urmare a rezultatelor deosebite obţinute din perioada studenţiei a fost cooptat în corpul profesoral al Academiei de Studii Economice, la Catedra de Finanţe.
În perioada 1965-2006 a ocupat, prin concurs, toate treptele carierei universitare*.
În anul 1975 a obţinut titlul de Doctor în Economie, specialitatea Finanţe, pe baza unei teze de doctorat intitulată: „Decizia financiară în unitatea economică”.
În acelaşi an a efectuat un stagiu de documentare şi perfecţionare în Elveţia, în cadrul Institutului de Înalte Studii Economice Internaţionale din Geneva, pe probleme privind relaţiile financiare şi monetare internaţionale.
În anul 1994 a efectuat un stagiu de documentare în SUA, pe probleme ale organizării, finanţării şi susţinerii liberei iniţiative şi a întreprinderilor mici şi mijocii.
Pofesorul Paul BRAN a publicat numeroase lucrări de specialitate.
Academia Română a recunoscut valoarea ştiinţifică a operei profesorului Paul BRAN, premiind lucrarea Economia valorii.
Pe parcursul activităţii didactice a condus seminarii şi a ţinut prelegeri la mai multe discipline.
Activitatea de coordonare a cercetării ştiinţifice a studenţilor s-a concretizat în elaborarea a numeroase lucrări de diplome.
În perioada 1990-1991 a condus Departamentul de Proiectare a Reformei Economice din cadrul Guvernului României.
În anul 1991 a înfiinţat Academia de Studii Economice din Republica Moldova unde a fost Rector de la înfiinţare până în anul 1994. În aceeaşi perioadă (1991-1994) a îndeplinit funcţia de Consilier economic al Guvernului Republicii Moldova.
Între anii 1996 şi 2004 a deţinut funcţia de Rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, remarcându-se ca un veritabil promotor al modernizării acestei instituţii prestigioase şi creşterii eficienţei pregătirii studenţilor în funcţie de exigenţele actuale ale pieţii muncii.
De asemenea, în calitatea sa de vicepreşedinte şi, ulterior, de preşedinte (ales la Congresul al IV-lea al AGER, 25 mai 2001) al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România, a participat activ la viaţa comunităţii economiştilor, identificând întotdeauna cele mai eficiente soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta Asociaţia.
În anul 2001, profesorului univ.dr. Paul BRAN i s-a decernat Diploma de Excelenţă şi Medalia de Argint a Băncii Naţionale a României. A fost pentru prima oară când s-a acordat o astfel de distincţie unui economist român pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea ştiinţei economice şi la formarea economiştilor dinRomânia.
• REGRETE
Această prezentare sumară a dimensiunii profesionale a personalităţii profesorului univ.dr. Paul BRAN nu exclude latura sentimentală, apropierea şi căldura sufletească, care şi-a manifestat-o faţă de familia sa.
În rarele sale momente de linişte pe care şi le-a petrecut în mijlocul familiei, Paul BRAN a ştiut să fie soţ, tată şi bunic.
Cu siguranţă că şi-ar fi dorit ca aceste momente să se dilate până la eternitate, iar pentru fiecare clipă care se scurge ireversibil să simtă profund prezenţa atât de dragă a soţiei, copiilor şi nepoţilor lui.
Dar nu a fost să fie aşa cum şi-ar fi dorit, pentru că destinul lui era deja proiectat din ceruri pe Pământ de către bunul Dumnezeu.
Şi-a sacrificat oaza de linişte a familiei, în schimbul unei vieţi agitate, a unei lupte nemiloase şi perverse pe care ţi-o oferă câmpul de luptă a zonei publice.
Toate bătăliile purtate le-a câştigat. A reuşit să fie un luptător redutabil. A avut puţini prieteni adevăraţi. În schimb a fost înconjurat de mulţi duşmani perfizi, roşi de invidie şi incapabili de a face ceva durabil pentru semenii lor.
Profesorul univ.dr. Paul BRAN era conştient de ceea ce se întâmplă în jurul lui. Avea un suflet bun şi îi păsa de oameni şi în mod deosebit de studenţi, cărora, cu harul lui de dascăl, le modela sufletul şi mintea nu numai pentru a fi buni economişti, ci şi oameni adevăraţi, români iubitori de ţară, de popor şi de tradiţiile acestuia.
A „aprins” lumină pe unde a trecut, iradiind bunătate, pasiune şi responsabilitate, lăsând în urma lui plăcute şi statornice amintiri.
În cea mai mare parte a activităţii sale a fost un solitar.
Punctul său de sprijin a fost familia. Reuşita lui în plan profesional s-a datorat şi familiei sale, unde atmosfera de linişte, echilibru şi dragoste au fost asigurate cu devotament şi pasiune de soţia sa, profesor univ.dr. Florina BRAN.
În viaţa celor doi soţi au fost şi momente triste, necruţătoare, nemiloase care
i-au pus la grea încercare. Unul dintre aceste momente a fost şi pierderea unuia dintre fii lor (Iulian Ovidiu), în condiţii care şi acum lasă loc speculaţiilor, care te infioară şi te revoltă în acelaşi timp!
Această tragică întâmplare din viaţa familiei BRAN a reprezentat preţul curajului, patriotismului şi verticalităţii profesorului univ.dr. Paul BRAN, a îndrăznelii lui de a aduce lumina şi căldura în sufletul şi mintea fraţilor noştri de peste Prut, după îndemnul Domnului nostru Isus Hristos: „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”?
Greu de răspuns!
Cei doi soţi Paul şi Florina au primit de la Dumnezeu puterea de a trece peste această tragedie şi de a merge mai departe întăriţi şi hotărâţi pentru a-şi îndeplini misiunea divină pe acest PĂMÂNT!
Moartea l-a răpus într-un moment de slăbiciune datorat şi ingratitudinii, comportamentului duplicitar al unora pe care i-a crezut prieteni şi pe care adeseori i-a ajutat dezinteresat.
Ceea ce trebuie să ştim este că oameni ca Paul BRAN nu mor niciodată. Faptele lor sunt cele care rămân în conştiinţa generaţiilor care vin şi pleacă, aşa cum o fac uneori cu furie sau cu sublimă delicateţe valurile mării sau oceanelor atunci când izbesc ţărmul.
Anii au trecut! În inima şi sufletul celor doi soţi s-a aşezat iertarea, dar nu şi uitarea acelor momente grele.
Pe fondul acestei profunde, tăcute şi perfide supărări, inima generoasă a profesorului univ.dr. Paul BRAN a cedat!
Moartea l-a lovit necruţător şi subit la mijlocul pasajului (pasarelei) pe care l-a construit cu pasiune, care leagă Rectoratul (astăzi clădirea Ion N. Angelescu) de Comerţ (clădirea Mihai Eminescu), pe care cândva profesorul univ.dr. Silviu NEGUŞ avea să-l denumească, atât de inspirat, pasul BRAN.
Viaţa acestui om de suflet şi carte, s-a frânt într-un loc straniu, la mijlocul unui coridor din beton şi sticlă, suspendat între Pământ şi Cer, unind nu două corpuri de clădire, ci două universuri paralele: cel al vieţii şi al morţii.
A părăsit această lume, lăsându-şi trupul ostenit, fără suflare, la intrarea în „Poarta stelară”, în drum spre Rai, unde îl aşteptau spiritele celor pe care i-a iubit şi care l-au iubit deopotrivă.
Bucureşti 19.02.2016
*Mari personalităţi ale Academiei de Studii Economice, Rectorul Paul Bran (1996-2004)