Sâmbăta, 7 mai 2016, la Comana, judeţul Giurgiu, se vor deschide șapte ateliere de meșteșuguri tradiționale, care iși propun să revitalizeze îndeletniciri stăvechi, autentice, din mediul rural, de mult uitate precum: olăritul, prelucrarea lemnului, bucătaria tradiţională românească, ţesutul la război, împletiturile din papură şi stuf, fierăria, cioplitul în lemn, morăritul și brutăria. Alături de „Moara de hârtie”, acestea vor constitui un ansamblu în care copii și adulții vor descoperi sau redescoperi arta meșteșugurilor tradiționale.
Proiectul are 3 componenente: una culturală, propunându-și să transmită informații, cunoștiințe și abilități legate de îndeletniciri străvechi ce ar trebui prețuite și puse în valoare în vremurile moderne, tehnologizate de acum, regândite și redefinite ca bunuri pentru a satisface consumatorul modern în exigențele și viziunea sa; o componentă socio-economică, prin încurajarea micilor artizani să devină mici antreprenori în domeniul meșteșugurilor, dar și o componentă educațională, atelierele adresându-se, în principal, copiilor, prin aducerea la lumină a acestor meșteșuguri, utilizând resursele locale natural și punând accent pe valorificarea acestora în mod rațional și sustenabil.
Casele – atelier, construite în stil vernacular, sub îndrumarea arhitectului Andreea Matache, în afara rigorilor conceptuale și ale măsurilor, ci orientate după simțiul și intuiția tărănească de odinioară, din materiale precum lemnul și argila, se întind pe o suprafață de 5500 mp. Parcursul de la concept, idee, până la finalizarea atelierelor și instruirea meșterilor ce vor fi gazdă, a fost posibil prin finanțarea de la Guvernul Norvegiei. Inițiatorii, Dana și Ionuț Georgescu au reușit să ducă la bun sfârșit proiectul lor ambițios și plin de speranță, continuând de altfel, o altă reusiță de-a lor – „Mora de hârtie”, un atelier de fabricat hârtie manual, prin recilare, zeţărie și legătorie. Prin aceste proiecte, inițiatorii și-au propus să demonstreze că meseriile tradiţionale sunt viabile şi în epoca noastră, industrializată, poate superficială și mereu în viteză.
Satul popular va fi o oază de liniște, de aromonie, în care vizitatorii se vor implica, participînd la ateliere, învățând și experimentând alături de gazde, aducând în lumea conteporană lucruri ce păreau pierdute în timp.
Amalia Ştefaniu
Foto: Arhiva „Moara de hârtie”