Institututiile din Romania isi dau cu stangul in dreptul cand este vorba de protectia mediului.
Faptul că România se află printre codașe în Europa în ceea ce privește calitatea aerului, suprafețele împădurite și, în general, zonele verzi, nu mai constituie de mult o noutate. Cum am ajuns în această situație care se degradează pe zi ce trece, cred că ar trebui sa ne intereseze și în același timp să ne îngrijoreze pe toți. Instituțiile abilitate în protejarea mediului sunt “înțepenite” în birocrație și lipsă de acțiune. Asistăm la o distrugere sistematică a naturii, prin diverse mijloace.
Un fapt care ilustrează acest lucru și care ar trebui să pună pe gânduri orice cetățean îl constituie și reacția utorităților în chestiunea carierei din Măgureni – Județul Prahova.
Fără a avea pretenția că deținem adevărul absolut, merită totuși să relatăm oamenilor faptele, astfel încât aceștia să judece singuri cum stau lucrurile și poate, întro zi, o să lăsăm ignoranța și nepăsarea deoparte și vom constitui ceea ce în România nu prea mai există , o societate civilă care să se implice activ și care să vegheze asupra deciziilor autorităților în chestiunile de maximă importanță pentru comunitate.
Revenind la problema care ne doare, respectiv încercarea de transformare a unui deal împădurit, înconjurat de o parte și de alta de casele oamenilor, într-o imensă carieră de nisip și pietriș, trebuie precizat că, încă din anul 2007, mai precis la data de 29.08.2007, personal am întocmit și depus la Comisia de Abuzuri din Senatul României un memoriu înregistrat sub Nr. 1353 care semnala neregulile de la Măgureni, respectiv faptul că o societate comercială demarase lucrări de carieră fără a deține autorizație de construire. Memoriul era însoțit, printre altele, și de un document extrem de important pe care l-am identificat pe siteul Consiliului Județean Prahova (CJP), și anume o hartă întocmită chiar de CJP conform căreia pădurea din Măgureni (dealul împădurit unde se încerca deschiderea carierei de nisip și pietriș) era prevăzută în PATJ (Planul de Amenajare Teritorială a Județului Prahova – aspecte de mediu) ca fiind o “pădure cu funcții speciale de protecție” pentru care se impuneau măsuri de consolidare și reconstrucție ecologică (vezi in imaginea de mai sus).
În periplul realizat ulterior la următoarele instituții : Consiliul Județean Prahova, Garda de Mediu, ITRSV Prahova, Agenția Pentru Protecția Mediului Prahova, Prefectura Prahova împreuna cu domnul consilier local Iarca Mircia și domnul Apostolescu Mihail, ocazie cu care am depus memorii și am discutat cu diverși decidenți, invocând documentul mai sus amintit (PATJ – aspecte de mediu) am constatat la unii reprezentanți ai instituțiilor mai sus mentionate stupoare, alții exprimau uimire, iar alții pur și simplu habar nu aveau despre ce este vorba, deși luaseră decizii care erau într-o totală contradicție cu documentul invocat. În orice caz, o bulibăseală totală la nivelul autorităților. Impresia generală a fost că nu știau unii de alții.
Ce importanță a avut invocarea unui astfel de document (Planul de amenajare teritorială a județului – aspecte de mediu), în deciziile ulterioare ale instituțiilor mai sus enumerate?
În anul 2007, reprezentanții Inspecției Teritoriale de Regim Silvic (ITRSV) Prahova deja luaseră decizia de scoatere din fondul forestier a 0,99 ha din pădurea arătată pentru proiectul cariera de nisip și pietriș (adică au dat acceptul la defrișare). Agenția pentru Protecția Mediului Prahova (APM) era pe punctul de a emite un aviz de mediu, întrun mod simplist, în procedura de urgență, fără consultarea populației. Garda de Mediu a venit, a văzut, a întocmit un proces verbal. Reprezentanții CJP sosiți la fața locului, după sesizările noastre, au încheiat un process verbal și au aplicat și o amendă modică firmei pentru pornirea lucrărilor fără autorizație.
Prefectura deși fusese încunoștințată de situație a avut o reacție palidă. După ample discuții la nivelul CJP cu președintele Consiliului Județean Prahova de la acea dată, domnul Florin Anghel cât și cu alți reprezentanți de la CJ Prahova, subsemnatul și cei doi domni anterior menționați, am fost invitați să luăm parte la ședința tehnică a CJP pentru aprobarea diferitelor proiecte, printre care și cel privitor la cariera de la Măgureni pe care noi îl contestăm, unde după multe dezbateri pe documente și luări de cuvânt am reușit să obținem respingerea proiectului prin emiterea de către CJP a unui Certificat de Urbanism care să nu poată fi utilizat pentru realizarea carierei pe terenul cu folosință silvică și cu destinația pădure de protecție (vezi documentul alăturat).
Cariera de la Măgureni a fost stopată, pe moment. Relevant este și faptul că atunci a luat naștere Grupul de Inițiativă care a luptat și lupta împotriva acestei cariere, grup la care în timp au aderat foarte mulți cetățeni ai comunei și nu numai, și care ulterior au particiat activ la toate acțiunile de stopare a acestui proiect dezastruos atât pentru Măgureni cât și pentru zonele învecinate.
Unde ne aflăm în ziua de astăzi ? CJP între timp a eliberat un alt Certificat de Urbansim pentru proiectul mai sus menționat, iar mai nou, a eliberat și autorizația de construire nr. 17 din data 9 iulie 2010 pentru obiectivul “Construire stație de sortare agregate minerale , utilități , alei, parcare..etc.” autorizație publicată în primul număr al ziarului nostru. Uimiți de această întorsătură a lucrurilor va trebui să primim niște răspunsuri, argumentate!
Domnule Mircea Cosma actual președinte al CJP, domnilor reprezentanți care ați avizat favorabil acest proiect, când ați luat decizia corectă și în înteresul cetățenilor, prima dată când ați respins proiectul sau acum când îl susțineți ?
Care au fost argumentele care v-au făcut să vă reconsiderați poziția? Oare cetățenii au devenit mai puțin importanți acum? Ce se va întâmpla dacă, în condițiile actuale, când schimbările climatice sunt mai rapide ca oricând, sunt ploi abundente și defrișări fără milă, pe deasupra vor începe și lucrările de carieră care vor distruge structura de rezistență a unui deal cu înălțime de peste 400 metri, situat foarte aproape de casele oamenilor ? Dacă o să ne trezim că dealul o va lua la vale peste casele oamenilor, ploile or să transporte pământul în curțile și casele oamenilor, sau cine știe ce ne mai rezervă viitorul ?
O să faceți față la câteva mii de plângeri penale și la tot atâtea cereri de despăgubiri în instanțele de judecată ? Oare chiar este nevoie să trecem prin cine știe ce dezastre ca să putem să ne dăm seama dacă un lucru este bun sau rău. Știm cu toții că o analiză corectă a datelor din raportul de mediu va scoate la iveală multe lucruri care nu au legătură cu realitatea din teren.
Consider că nu este timpul trecut și recomand Consiliului Județean Prahova, pentru motive temeinice ce țin în primul rând de securitatea oamenilor și inoportunitatea unui astfel de proiect care afectează dramatic existența unei întregi comunități locale și mediul în general, să revoce actul administrativ emis, adică autorizația de construire.
Editorial de Lilian Cătălin Vișoiu
