Începerea noului an școlar a reprezentat o bucurie numai pentru unii dintre elevi care după o vară întreagă s-au reîntors la colegi și prieteni, nerăbdători să-și povestească întâmplarile din vacanță. Pentru părinți și profesori însă, lucrurile nu stau deloc bine. Profesorii au început prima zi de școală cu proteste aducând acuze guvernanților și cerând salarii mai mari. Imaginile dezolante difuzate pe posturile TV , m-au făcut să înteleg că s-a ajuns într-un punct critic. Avem nevoie urgent de o reformă a educației care să reglementeze situația salariilor cadrelor didactice și care să stopeze schimbările continue din sistem. Rămâne de vazut cine este capabil să pună bazele acestei reforme.
Învățământul are o importanță deosebit de mare, pentru că formând oameni competenți, responsabili și cu un bagaj serios de cunoștințe , ne asigurăm viitorul țării, îndreptând-o pe un drum mai bun. M-am interesat așadar de problemele existente în actualul sistem de învățământ pentru că am vrut să înțeleg ce anume nu funcționează așa cum ar trebui.Nu am aflat lucruri noi, toată lumea le cunoaște , dar consider că este important să dezbat câteva aspecte.Trebuie să vorbim în primul rând de programa școlară care este, potrivit mai multor specialiști mult prea încărcată, se bazează pe teorie, pregătirea practică lipsind aproape cu desăvârșire iar în plus este incompatibilă cu cerințele de pe piața muncii, aspect cu care se confruntă majoritatea absolvenților. Se pune accent pe memorarea cunoștințelor și nu pe un sistem care să-i determine pe elevi să gândească liber, iar acest lucru se vede în rezultatele slabe obținute în urma examenelor.
O altă problemă pe marginea căreia aș vrea să fac câteva mențiuni se referă la existența celor două categorii de profesori.
În prima categorie se află cei care au o pregătire profesională solidă, care își îndeplinesc atribuțiile cu responsabilitate, cei care nu fac diferențe între elevi și au grijă să le transmită acele informații care le vor fi de folos în viață. Din păcate, sistemul nostru de învățamânt duce lipsă de astfel de cadre didactice care se implică în dezvoltarea personală a elevilor. Deși numarul lor este redus, merită întreaga noastră apreciere.
În cea de-a doua categorie intră toți ceilalți care pe fondul problemei salariilor își manifestă dezinteresul pentru întreg procesul de învățare.
Recent, am cunoscut o doamnă profesoară din București, care mi-a spus clar fără nici o reținere că “la banii pe care îi câștig , nu se mai merită să mai pierzi timpul prin școli, important e să treacă ora mai repede, să pot le dictez o jumătate de oră, că de învățat, învață ei singuri, de discuții și explicații nici nu mai stau”. Dezamăgită e puțin spus… am rămas cu un gust amar în urma discuției noastre. Mi-am dat seama că mulți gândesc în felul acesta. Într-adevăr, salariile ar trebui să-i motiveze pe dascăli, dar am impresia că tot mai mulți pun pe primul loc banii și apoi se gândesc la copiii pe care trebuie să-i învețe sau la pasiunea pe care o au față de materia pe care o predau.
În consecință, preferă să nu parcurgă întreaga materie la ore sau să pună o notă mică “atunci când trebuie”, iar în felul acesta recurg destul de des la ideea meditațiilor sau a orelor particulare. Poate că este o soluție pentru unii dintre ei, dar după parerea mea, învățământul de calitate nu se face așa. Dacă nu sunt dispuși să renunțe la metodele lor de a face bani în plus și nu vor să-și facă datoria cu responsabilitate și cu implicare totală , atunci de ce mai strigă în gura mare că vor salarii mai mari?Le merită?
De ce îl acuză pe ministru că este corupt? Ei sunt corecți? Sau lor le este permis să primească orice fără ca nimeni să nu se supere?Ne-am săturat de profesori care vin la ore plictisiți de meseria lor, de cei care primesc atenții în schimbul notelor de zece sau de cei care și-au dat seama că pot face bani frumoși cerând manuale alternative sau caiete speciale.Unde sunt dascălii de altădată care vorbeau copiilor din suflet și le citeau după abecedar?
În loc să ne mai pierdem timpul organizând proteste și blamându-i pe cei de la conducere , haideți ca fiecare dintre noi să ne facem datoria așa cum trebuie ,să fim serioși și cinstiți indiferent de funcția pe care o avem .Cineva spunea că trebuie să ne facem treaba ca și cum întreaga lume ar depinde de munca noastră și atunci vom vedea că lucrurile încep să se schimbe în bine.
Numai în felul acesta vom transforma învățământul românesc într-un sistem eficient de educație în care tinerii să se regăsească și să înțeleagă cât de important este să faci lucrurile la timpul lor, să înveți când trebuie, să poți termina un liceu sau urma o facultate.
Dacă ești conștiincios, lucrurile bune încep să apară, se ivesc ocazii de unde nici nu te aștepți.Îti dai seama că te poti implica în diverse proiecte care te ajută să te dezvolți personal și profesional. Dacă ai un cuvânt de spus, o opinie de susținut, înseamnă că ai verticalitate și deasemenea încredere în tine.
Justiana Oprea
