Justin Capră – O legendă vie!

0
759

 

justincapra2

Virgilius Justin Capră s-a născut pe 22 februarie 1933 la Măgureni. Este inginer și unul dintre cei mai cunoscuți inventatori români,dar înainte de toate acestea este un om serios, cu un suflet mare. Ne-a primit cu brațele deschise în locuința sa din Filipeștii de Pădure , un loc liniștit, înconjurat de dealuri, departe de zarva orașelor , unde a ales să-și continue activitatea. A realizat peste 72 de prototipuri de autoturisme cu consum foarte mic (2 litri de benzină pentru un drum între București și Iași cu viteza medie de 70 km/h), șapte aparate de zbor neconvenționale pe care le-a testat personal și 15 motoare neconvenționale.

justincapra1

Cum explicați înclinația dumneavoastră spre tehnică? Puneți asta pe seama cunoștințelor acumulate în școală sau ați avut încă din copilărie o pasiune pentru proiectare?

Când e vorba de hobby-uri școala e chiar o frână. De fapt școala iți dă informația și Dumnezeu iți dă mintea. Si dacă ești un hobbyst și vrei să faci ceva școala chiar te limitează pentru că te obligă să faci o meserie, să înveți ceva. Școala nu te învață să înveți. Însă am avut nevoie să fac niște calcule pentru ce aveam eu de făcut și sigur că mi-a ajutat matematica pe care am făcut-o în învățământul superior, dar mi-am dat seama că se putea face și fără, oricum eu zic că m-a ajutat dar în mare. Mă gândesc acum la Eddison care nu a avut carte și care dacă ar fi avut nu mai era acum inventator. Învațătoarea i-a spus ca nu e bun decât de păzit porcii, el nu a făcut studii superioare, nici măcar liceul.

Povestiți-ne despre dispozitivul pe care nu l-ați putut breveta pentru că nimeni nu i-a găsit explicația matematică. Cum a rămas până la urmă?

Era un dispozitiv care se mișca infirmând , cel puțin la prima vedere o lege a mecanicii, care spune că fiecărei acțiuni trebuie să-i corespundă o reacțiune egală și de sens contrar. Acest dispozitiv nu respecta cel puțin la prima vedere această lege ci se mișca “măgarul” fără elice, fără roți, fără interacțiune magnetică, fără un alt gen de propulsie. L-am numit eu Propulsor cu impulsie internă, cei de la Oficiul Stiințific l-au numit Cutia Neagră, n-avea nici o legatură cu cutia neagă de la avion dar era vopsit în negru atâta tot.

Nu s-a brevetat pentru că nu stătea în picioare din punct de vedere matematic, dar el mergea după cum nici pentru sinergetică nu s-a găsit o explicație matematică și totuși sinergetica există.

Noi oamenii avem defectul, să facem tabu din fizică. Nu-i bine, fizica este un suflet, sunt legi care cad și altele care apar, sigur sunt unele legi imuabile, dar în general crește, se mișcă, se modifică. Sunt foarte multe lucruri care se pot modifica și un savant trebuie să aibă calitatea să înteleagă această transformare, pentru că el este un fascicul limitat și nu vede în lături. De aceea zic eu că oamenii mari se împart în două: în nemulțumiți și în naivi.

Nemulțumiții sunt inventatorii care întotdeauna vor să facă altceva și naivul este savantul care își imaginează că poate atinge adevărul absolut prin studiu, ceea ce este fundamental greșit pentru că adevărul nu se află prin studiu ci prin revelație și omul se deplasează asimptotic spre cunoaștere pe care nu o să o întâlnească niciodată.

V-ați gândit vreodata să aveți un ucenic care să vă continue munca, cercetând și punând în aplicare efectele pe care le-ați descoperit?

Eu cam niciodată nu am reușit să lucrez cu cineva, pentru că atunci când ai un statut ca al meu, niciodată nu știi ce ai de făcut. Sunt zile întregi când nu îmi vine nicio idee iar dacă vine cineva lângă mine s-ar putea să mă încurce. Însa acum am lângă mine un inginer de aviație ca și mine, numai că el și-a dat doctoratul în efectul Coandă. Este un tip foarte pasionat, se numește Sorin Dinea și chiar se ocupă să realizeze multe lucruri legate de istoria inventatorilor români mai ales în aviație. E un tip care nu mă plictisește, îi spun ce să facă , se ocupă, vine aici, studiază, seama duce la Politehnică, arată ce s-a făcut , ce s-a găsit, profesorii îl cred sau nu, dar el vine cu verificările făcute aici. Profesorilor care sunt mai mult teoreticieni le e greu să creadă altceva decât s-a învățat, pentru că foarte puțini oameni știu să folosească în viață fenomenul teoretic, foarte puțini îl simt…

Vorbiți-ne despre legătura sufletească pe care o aveți cu Măgureniul.

-E o legătură ambiguă pentru că eu m-am născut în Măgureni dar la vârsta de 2 ani am fost luat de către părinți. Tata era profesor la Liceul Industrial din Florești și învățător în bună parte în cătunul Cap Rosu. Veneam foarte des la Măgureni, mă aduceau părinții să-mi văd bunicii,să le spun poezii, să- mi dea dulceață așa cum se dădea la copii, așa încât nu am avut tangență chiar zi de zi cu satul.Măgureniul am început să-l înțeleg și să-l simt mai târziu,fără discuție când vin în Măgureni simt că sunt de acolo , simt locul nașterii,fiecare îl simte.

Cum vedeți viața satului în următorii ani?

Va fi din ce în ce mai bună decât la oraș .Un mare pericol îl reprezintă televizorul care vrea să creze valori negative,criminali, violatori. N-ai să vezi emisiuni fără cuțit, sânge și altele pentru că astea se vând. E un mare pericol pentru tineri pentru că ei nu știu să discearnă, până și desenele animate sunt agresive, nu există muzică există bubuială, nu mai există consonanțe există disonanțe, imagini agresive, cuvinte agresive, pictură agresivă, astea trebuiesc eliminate, nu-mi dau seama cum, dar reprezintă un mare pericol, oricum satul este ceva, ceva mai ferit. La sat se mai găsește însă smerenia datorită faptului că biserica intermediază acest aspect. Smerenia este calitatea care te face să-ți dai seama de micimea ta în raport cu absolutul.

Țăranul mai are bunul simț, de exemplu am întrebat odată unde stă Emil Solovăstru și mi-a spus un măgurenar și m-a uns pe suflet: “mergeți până la Sfanta Biserică și prima stradă pe dreapta”. Extraordinar. Sfânta Biseriă, ceea ce n-ai să auzi la București sau în altă parte. E mare lucru. Orășenii se vor retrage cât mai repede spre sate, pentru că orașul reprezintă o crimă ecologică oricum l-ai lua.

Ar fi ceva de schimbat în mentalitatea oamenilor?

Mentalitatea este foarte greu de shimbat pentru că 70% este genetică. Suntem un popor dezorganizat, inteligent, prost crescut, mai ales cei din sud.Noi prahovenii și muntenii trebuie să ne învățăm să și ascultăm, noi numai vorbim nu știm să ascultăm, suntem superficiali, nu proști,este cea mai superficială zonă din România, este partea dintre Predeal încoace până la Dunăre.

Le-aș recomanda măgurenarilor și nu numai să renunțe la mâncat semințe și scuipat pe jos din metru în metru sau la statul la poartă. În occident mai mult de 90 % dintre oameni nu sunt propietari și stau în chirie, noi avem case dar nu stăm în ele, iarnă vară, noi stăm la poartă și bârfim. M-a întrebat o suedeză odată dacă oamenii aceștia nu au serviciu, nu au copii, nu au de lucru, nu au hobby-uri….e o rușine.

N-ai să vezi un ardelean stând la poartă sau un neamț scuipând semințe. Sigur că nu sunt ei de vină, asta e societatea, dar e bine să afle că nu e bine. Deasemenea nu e bine să facem pe deștepții, în lirica norvegiană se spune că indiferent prin ce ai trece, indiferent de funcții , de bani și onoruri să rămâi așa cum ești, fără să faci pe zmeul, pentru că pe deșteptul face numai prostul, numai complexatul, ăla fumează, ăla își dă ifose, pentru că îi lipsește o parte din personalitate și caută să o înlocuiască, el nu e în stare să gândească altceva , nimeni nu s- a apucat să fumeze din rațiuni superioare.

Aveți o uimitoare experiență de viață. Care ar fi câteva dintre principiile de viată pe care le-ați transmite tinerilor din ziua de azi?

E foarte ușor să dai sfaturi e mai greu să le urmezi, le-aș recomada să nu creadă ce au învățat la școală, ci să încerce să se convingă dacă e așa sau nu, bineînțeles dacă au o pasiune pentru școală. E bine să înțeleagă cum trebuie să învețe. Nu e bine să învețe papagalicește.

E greu să dai un sfat pentru că așa cum spunea Socrate, în școlarizare întâlnești două situații extreme: ori stai de vobă cu un deștept și n-ai nevoie să-i explici ori stai de vorbă cu un prost și vorbești singur. De fapt, școlarizare înseamnă un dialog interogativ între maestru și discipol, în care discipolul trebuie să-și descopere niște valențe pe care nu și le cunoștea și prin asta să transimită informații, pentru că de fapt, informațiile se află în noi iar scoala trebuie să le decodifice,asta trebuie să facă școala. Apoi , trebuie să aibă multă, foarte multă încredere în ei.

E bine de știut pentru români nu numai numai pentru tineri, că acest loc reprezintă un loc sacru pentru că de aici a plecat într-un fel civilizația. O să vi se pară curios, dar noi avem documente care demonstrează că noi suntem cu cel putin câteva mii de ani înaintea Sumerului. E bine să știe românul că nu romanii neau învățat limba latină pentru că noi eram traci, e bine să știe tineretul că Roma nu au făcut-o romanii, ci Eneas , care era trac de aici, Orfeu era de aici, Apolo era zeul soarelui la greci, iar mama lui s-a născut în Insula Șerpilor. Iar cu 600 de ani înaintea lui Hristos apare o denumire în Austria “piatra dacului”.

E bine să știe tineretul că avem mari inventatori care spre deosebire de alții din străinătate nu s-au bătut cu pumnul în piept, de exemplu se vorbește de turbina pelton care este relativ modernă, dar nea Gheorghe și nea Ion ne dau pâine cu roata morii cu o turbină hidraulică de mii de ani și ei nu au ieșit în față să spună că ei sunt inventatori.

Stiloul este inventat de un român la Paris, se numea “condei purtăreț fără șfârșit”, așa se numea în limbajul de atunci.

Vorbim de motorul cu reacție pe care l-a realizat Henry Coandă, iar în 1910 a zburat cu avionul dar înaintea sa în 1896 Alexandru Ciurcu, student la Paris, împreună cu un student francez Buisson, propulsează pe Sena o barcă cu reacție.

Primii care s-au ridicat în aer au fost frații Wright la americani în decembrie 1903, dar în ianuarie -februarie depune brevetul avionului Traian Vuia la Paris, deci cel puțin cu 10 luni înaintea fraților Wright, dar meritul americanilor este că au zburat, Vuia n-a zburat decât în 1906 când a reușit să-și facă aparatul. Noi, cu țara noastră, reprezentăm ceva.

Interviu realizat de Justiana Oprea

Ţi-a plăcut acest articol? Abonează-te prin mail!

Lasă un răspuns