ROMÂNIA DUPĂ 20 DE ANI

0
487

20-1După 20 de ani, România se află într-un moment extrem de greu. Are o populație sărăcită cu o putere de cumpărare sub nivelul anului 1989. După 20 de ani, peste 2 milioane de români trăiesc într-o sărăcie extremă, cu un venit zilnic de 4 dolari. După 20 de ani avem o Românie cu o economie anemică pentru cei mulți și o alta pentru elitele corupte.

20-2Pentru a înțelege dimensiunea dezastrului actual, economic și social, cu prăbușirea dramatică a calității vieții și amplorii genocidului împotriva poporului român, trebuie să facem analiza prin comparație între România de azi și cea dinainte de 1989.

20-3În anul 1989, populația României era estimată la 23.152.000 locuitori. Dintre aceștia 12.312.000 trăiau în mediul urban. Numărul populației ocupate era de 10.205.400, reprezentând 46,8% dintre români. La sfârșitul anului 1989, România era considerată o țară mediu dezvoltată, comparativ cu anul 1945, când era eminamente agricolă. Domeniile din economie: industrie, construcții, agricultură, pe lângă faptul că ofereau o gamă largă și diversificată de produse, erau și bine structurate și echilibrate, atât pentru consumul intern, cât și pentru export.

Peste 73% din populația ocupată lucra în aceste sectoare, iar 27% în ramura serviciilor.

Avuția națională, era reprezentată exclusiv de resurse neexploatate (țiței, gaze, aur, argint, uraniu, cărbune, cupru, marmură, sare, apă minerală, păduri ș.a.) a căror valoare, în acel moment, era estimată la 5.200 miliarde de lei (880 miliarde de dolari). În anul 1989, Produsul Intern Brut (PIB) al României era 482,8 miliarde lei noi, adică 101,1 miliarde de euro.

O contribuție deosebită la dezvoltarea accentuată a întregii economii, a avuției naționale, la creșterea volumului fondurilor fixe și a multor investiții, la creșterea ponderii populației ocupate, implicit, a volumului fondurilor bugetelor de stat și de asigurări sociale, a nivelului de trai al populației, a avut-o rata înaltă de acumulare. Aceasta varia între 23% și 33% din PIB

Urmare acestei rate înalte de acumulare, în România s-au construit și dezvoltat obiective cu destinație socio-culturală și capacități de producție care au permis fabricarea de produse competitive, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă.

În anul 1989, cu toate dificultățile existente, generate și de criza economico-financiară prin care trece România de aproximativ 8 ani (1982), aproape 49% din totalul populației era ocupată în diferite ramuri ale economiei naționale. Existau locuri de muncă pentru toate persoanele apte, corespunzător pregătirii profesionale. Bugetul asigurărilor pentru pensii era excedentar, fiind susținut de 8 milioane de salariați.

În anul 1989 România nu avea datorii externe, iar soldul fondului valutar era de 247 milioane de dolari.

În plus, creanțele externe, împreună cu mărfurile pentru export, aflate în curs de expediere și cu excedentul bugetar al anului 1989, asigurau un fond valutar de peste 15 miliarde de dolari.

După 1989, România a pierdut valori enorme din Produsul Intern Brut, prin distrugerea sistematică a capacităților de producție, creșterea masivă a importurilor de produse industriale și agricole și desființarea a milioane de locuri de muncă.

Astfel, pentru perioada 1990-2008, România a pierdut 3.900 miliarde de euro, echivalentul a 33 de ori PIB pe anul 2010 (118 miliarde euro).

Aceasta este imaginea, prezentată în sinteză, a dezastrului României generat de o clasă politică rapace și rudimentară.

apocalipsă economico-socială, toți cei care se fac răspunzători, inclusiv „Banda celor 300” care au guvernat Țara timp de 20 de ani, vor trebui să plătească cu libertatea și averile lor acumulate fraudulos.

In anul 1989, în România se producea o gamă largă de mărfuri, între care menționăm:
• energie electrică – 64.309 Twh
• țiței extras – 11,511 mii t
• benzină – 4.667 mii t
• motorină – 8,435 mii t
• gaz metan extras – 22.222 mil mc
• oțel brut – 14.411 mii t
• tractoare – 17.124 bucăți
• locomotive – 276 bucăți
• autoturisme – 144 mii bucăți
• autocamioane – 13.515 bucăți
• medicamente – 150 mil euro
• ciment – 13.265 mii t
• mobilă – 434 mil euro
• ulei comestibil – 248 mii t
• carne – 993 mii t
• preparate din carne- 279 mii t
• lapte consum – 5.629 mii hl
• brânzeturi – 81.652 t
• zahăr – 717 mii t

În același an, evoluția stării sociale în România a avut următoarea creștere:
• populație – 23.151.000 locuitori
• populația ocupată- 10.946.000 persoane
din care:
– industrie – 4.169.000
– agricultură – 3.012.000
– construcții – 767.000
– comerț – 649.000
– învățământ – 373.000
– sănătate – 292.000
– administrație – 51.000
– alte ramuri – 1.630.000
– salariați total – 7.997.000
• pensionari – 3.347.000 persoane
• populația școlară – 5.036.000 persoane

G.I.N.

Ţi-a plăcut acest articol? Abonează-te prin mail!

Lasă un răspuns