Problema evaziunii fiscale a fost alimentată politic, tolerată, evitată și amânată vreme de 20 de ani! În prezent, în plină criză economico-financiară, se impun acțiuni ferme în cel puțin două direcții majore ale economiei ascunse: munca la negru și evaziunea fiscală cu scopul de a construi un buget public procompetitivitate, pro-investiții, procreștere economică, pro-transparență și pro-integritate.
În general, în situațiile de criză acută, inclusiv cea pe care România o traversează în prezent, spațiul se comprimă până la o dimensiune meschină a puterii de cumpărare a cetățeanului. Ca urmare se impun măsuri ferme care să stimuleze pe de-o parte mediul de afaceri pentru a evita creșterea încasărilor bugetare prin noi taxe și impozite, unele dintre ele aberante, iar pe de altă parte trebuie plătite pensiile, salariile și inițiate acțiuni de investiții masive în infrastructură, cultură, culte, educație, cercetare și sănătate.
În acest sens, cheltuielile bugetare care trebuie făcute în limite raționale, trebuie echilibrate cu venituri care să provină inclusiv din actualul sistem fiscal.
În momentul de față, în ceea ce privește sarcina fiscală, prioritatea numărul unu a Guvernului este reducerea la minimum a activității economiei subterane! Altfel spus economia subterană trebuie adusă la suprafață pentru a vedea cât de profundă este dimensiunea fraudei generată de economia la negru.
Din punct de vedere macroeconomic, estimările fraudei fiscale (în special din TVA) se ridică la 5%-6% din PIB, iar cea a economiei ascunse se ridică la aproximativ 23% din PIB, în ultimii ani.
În viziunea instituției care are atribuții de control, cea mai sigură evaluare a nivelului evaziunii fiscale este dată de rezultatele concrete ce țin de numărul de sesizări penale, de valoarea prejudiciului aferent, de valoarea confiscărilor de mărfuri contrafăcute sau de contrabandă etc.
Din punct de vedere bugetar, ne putem compara simplu cu o țară vecină, Bulgaria, care are o cotă unică de 10% și TVA de 20%, dar un venit bugetar de aproximativ 40% din PIB, în timp ce în România colectările la buget sunt de doar 32%, în condițiile unei cote unice de 16% și TVA de 19%. Sigur că nu iau în calcul diferențele între celelalte impozite, dar ne dau o dimensiune de ansamblu a fenomenului.
În zona achizițiilor intracomunitare de mărfuri, prin sustragerea de la plata TVA, în comerțul cu produse energetice, băuturi alcoolice și tutun, în general la mărfurile puternic accizate, în comerțul cu produse agricole și nu numai.
Tendința de creștere a fost într-o anumită măsură contracarată prin acțiunile întreprinse în domeniul comerțului cu cereale, mărfuri alimentare de proveniență comunitară și comerțul cu țigarete, domeniile cele mai expuse, alături de munca la negru. Evaluările macroeconomice ale acestor practici evazioniste le vom cunoaște spre sfârșitul acestui an.
Acțiunile de inspecție și control s-au înăsprit semnificativ în 2009 și au vizat, prioritar, contribuabilii cu potențial de evaziune și fraudă fiscală ridicată, selectați în baza analizei de risc.
Serviciul de monitorizare a activităților fiscale care activează în cadrul Direcției de informații fiscale, componentă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) încă din anul 2007, are ca atribuții principale schimbul internațional de informații fiscale, cooperarea intracomunitară în domeniul TVA și analiză de risc. Activitatea noului serviciu se desfășoară exclusiv și presupune, în principal: identificarea de surse de date și informații fiscale, externe ANAF, necesare bunei desfășurări a activității agenției; analiza, verificarea, evaluarea și coroborarea datelor obținute cu informațiile fiscale proprii ale ANAF; gestionarea protocoalelor de schimb de informații ale ANAF cu celelalte instituții ale Ministerului Muncii, Ministerul Administrației și Internelor (MAI), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) etc. Toate aceste activități au un singur scop: creșterea eficienței colectării și combaterea evaziunii fiscale.
Pentru a exemplifica complicatul și complexul mecanism al evaziunii fiscale, vom prezenta cazul DG Petrol, prinsă de Garda Financiară într-un lanț de evaziune de 22 milioane lei (RON). Compania în cauză era condusă de Dan Igniska și furniza combustibil firmelor-fantomă care nu plăteau TVA.
Comisarii Gărzii Financiare au înaintat un dosar de evaziune fiscală de 22 de milioane de lei Departamentului Național Anticorupție (DNA) în care este implicat unul dintre jucătorii medii de pe piața carburanților, DG Petrol deținută de omul de afaceri Dan Igniska. Compania este bănuită că face parte dintr-un grup infracțional care a constituit lanțuri comerciale fictive cu scopul fraudării Bugetului de stat.
Rețeaua identificată până acum de comisarii Gărzii Financiare are ca principal furnizor de combustibil DG Petrol, în jurul căreia s-a format o întreagă rețea de firme-fantomă care cumpără combustibil și îl vând mai departe, aplicând măsuri simplificate prevăzute de Codul Fiscal pentru firmele aflate în insolvență, adică nu mai înscriu TVA pe facturi, nemaiînregistrându-l și nemaiplătindu-l la buget. ,,Prejudiciul total produs Bugetului de stat prin neplata TVA este în sumă de 22,5 milioane de lei. Metodele de prejudiciere constau în prezentarea de date ireale sau incomplete în vederea creării în mod artificial a stării de insolvență, introducerea scriptică pe circuitul comercial a unor societăți comerciale de tip «fantoma» sub prețul de vânzare al primului furnizor – în scopul diminuării bazei de calcul a TVA, ascunderea beneficiarilor reali ai produselor comercializate”, se arată în dosarul înaintat de Garda Financiară către DNA și DIICOT.
,,Având în vedere faptele prezentate și legăturile de interdependență dintre societățile comerciale care figurează pe lanțul DG Petrol (în calitate de furnizor) – societăți comerciale aflate în stare de insolvență – societăți comerciale de tip fantomă – societăți comerciale utilizatori finali ai produselor petroliere, rezultă nerespectarea prevederilor Legii 571/2003 republicată – Codul Fiscal – precum și ale HG nr. 44 – Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal” susțin reprezentanții Gărzii Financiare.
Comisarii Gărzii Financiare au descoperit nu mai puțin de șase filiere care plecau de la furnizorul DG Petrol și care aveau interpuse cel puțin o firmă-fantomă care făcea pierdut TVA.
Să luăm cazul filierei DG Petrol – Vlase Impex – Dorefan Construct. Potrivit datelor Gărzii Financiare, Vlase Impex cumpără în perioada 16.06-13.07.2009 în scop de revânzare de la DG Petrol motorină euro 5 cu 4% biodiesel în cantitate totală de 3.662.723 de litri, în valoare de 10.244.673 de lei (fără TVA).
Vlase Impex a comercializat motorină către Dorefan Construct, Vlase Distribution și Antarctica Distribution. La momentul acestor tranzacții, Vlase Impex se afla în insolvență, toate livrările fiind în regim de taxare inversă. ,,Considerăm că administrtatorul judiciar, ETC Cons IPURL, ar fi trebuit să observe faptul că tranzacțiile comerciale derulate de Vlase Impex nu au o justificare economică, având în vedere adaosul comercial practicat de 0%, situație care nu are cum să conducă la redresarea comercială a societății”, afirmă reprezentanții Gărzii Financiare.
Comisarii nu au găsit în contabilitatea firmei Vlase Impex vreun document care să consemneze astfel de achiziții. Partea și mai interesantă intervine odată cu declarația administratorului firmei, care lea spus comisarilor Gărzii Financiare, nici mai mult nici mai puțin, că toată afacerea era dirijată de reprezentanții DG Petrol.
O altă filieră în care, culmea, afaceriștii cu petrol declară că s-au cunoscut pe net este cea formată din DG Petrol – Highline Distribution – Total Industry – Trading Fuel – Inescom SRL. Rețeta este aceeași: Highline Distribution aflată în insolvență cumpără, în perioada 03.06.-31.08.2009, 1.235.336 de litri în valoare de 3.422.882 de lei de la DG Petrol, cu un preț mediu de 2,77 lei/litru. Mai departe, motorina este vândută la un preț mediu de 2,73 lei/litru către Total Industry Proiect. Culmea este că administratorul și patronul Highline Distribution, spune că s-a cunoscut cu reprezentantul celui căruia ia vândut mai bine de un milion de litri de combustibil pe site-ul de internet, iar contractul l-au semnat prin poștă.
Restul de 235.083 de litri de combustibil au fost vânduți mai departe către Trading Fuel, firmă care la rândul ei a vândut mai departe aceeași cantitate către Inescom Invest, tocmai societatea care solicitase deschiderea procedurii de insolvență pentru Highline Distribution.
G. I. N.
