<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Pavaza &#187; Punctul pe I</title>
	<atom:link href="https://pavaza.ro/actualitate/punctul-pe-i/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://pavaza.ro</link>
	<description> In slujba informarii cetatenilor cinstiti!</description>
	<lastBuildDate>Sat, 28 Sep 2019 08:28:13 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.38</generator>
	<item>
		<title>EVENIMENT EDITORIAL: &#8220;Istoria războiului din umbră&#8221;</title>
		<link>https://pavaza.ro/eveniment-editorial-istoria-razboiului-din-umbra/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/eveniment-editorial-istoria-razboiului-din-umbra/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 May 2014 21:14:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente Culturale]]></category>
		<category><![CDATA[Prezentare Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima ora]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49557</guid>
		<description><![CDATA[<p>EVENIMENT EDITORIAL: &#8220;Istoria războiului din umbră&#8221; Istoria războiului din umbră, autori Bogdan A. PĂPĂDIE, Gabriel I. NĂSTASE. Editura PACO, Bucureşti, 2014                                                                    UMBRA [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/eveniment-editorial-istoria-razboiului-din-umbra/">EVENIMENT EDITORIAL: &#8220;Istoria războiului din umbră&#8221;</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">
<p style="text-align: justify;"><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Istoria-razboiului-din-umbra-2.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49561" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Istoria-razboiului-din-umbra-2.jpg" alt="Istoria razboiului din umbra 2" width="1169" height="1685" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49561" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Istoria-razboiului-din-umbra-2.jpg" alt="Istoria razboiului din umbra 2" width="1169" height="1685" /></noscript></a></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: x-large;"><b>EVENIMENT EDITORIAL: &#8220;Istoria războiului din umbră&#8221;<br />
</b></span></p>
<p style="text-align: justify;">
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><b>Istoria războiului din umbră, autori Bogdan A. PĂPĂDIE, Gabriel I. NĂSTASE. </b></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Editura PACO, Bucureşti, 2014</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><b> </b></span></p>
<p style="text-align: justify;" align="center"><span style="font-size: large;"><b>                                                                 UMBRA CARE NU SE VEDE…</b></span></p>
<p style="text-align: justify;" align="center"><span style="font-size: large;">                                                                                 (Prefaţă)</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Lumea a avut, de când se ştie, are şi acum şi va avea mereu fel de fel de iluzii. Unele mai teribile decât altele. Unii îşi propun să pună în ordine diversitatea, alţii să diversifice unitatea, iar cei mai grei dintre greii lumii ‑ unii foarte bine ascunşi, alţii la vedere, dar tot ascunşi ‑ vor s-o facă una cu interesele lor, să-i guverneze adică arealul, idealul şi tot ce mişcă pe mapamond. Nu este prea greu, pentru că, deja s-a dovedit, identitatea care are în mână finanţele are iluzia perfectă că poate face ce vrea cu lumea aceasta şi cu oricare altă lume din lumile vizibile, invizibile sau previzibile. Poate genera crize şi războaie, poate îndatora şi distruge state întregi, poate controla controlul şi submina chiar şi subminarea (dar nu în sensul negării negaţiei, ci în cel al dublării acesteia!), chiar dacă mai circulă încă un o vorbă atentă potrivit căreia cine scoate sabia de sabie va pieri.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Întrebarea destul de tulburătoare care încă se mai pune ‑ şi se va pune probabil din ce în ce mai tranşant ‑, despre misterele unor umbre care au adus şi aduc lumină în minţile celor care iau decizii este una esenţială: <i>Cât întuneric şi câtă lumină produc aceste umbre?</i> De unde, alte şi alte întrebări: <i>Unde-i soarele care le generează? Pe care cer răsare acesta? Şi cine îl mai vede?</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Cartea de faţă pătrunde în interiorul acestor umbre şi le dezvăluie, atât cât se poate dezvălui, într-o manieră flash, dramele şi misterele.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Există un război continuu al acestei lumi, un război fără de care n-ar exista nici gândul, nici securitatea, nici lumea şi nici viaţa. Acest război se numeşte <i>cunoaştere</i>. Iar cunoaştere înseamnă informaţie asimilată, adică nedeterminare înlăturată. Omul nu este altceva decât un concept cognitiv, bazat esenţialmente pe această monadă a universului cognitiv: <i>informaţia</i>. Deşi acest raţionament este foarte simplu, el va părea şi va apărea totdeauna ca foarte complicat şi extrem de sofisticat. Desigur, omul este sau pare a fi substanţă, energie şi informaţie. Dar numai Dumnezeu ştie dacă este numai atât! Cele trei stări ale aceleiaşi condiţii nu se departajează, ci se integrează. Ele nu pot exista decât împreună, fiecare dintre ele fiind vitală pentru celelalte şi chiar pentru sine. <i>Dacă un singur minut n-ar avea informaţie, omul ar pieri. </i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Serviciile de informaţii sunt senzorii, ochii, urechile, analizatorii şi sintetizatorii monadei universale a fiinţei umane, a societăţii, a securităţii şi a vieţii care se numeşte, aşa cum am spus mai sus, informaţie. Informaţia este cărămida cunoaşterii, atunci când se tezaurizează. Iar cărămidă, în actul construcţiei, înseamnă valoare. De aici nu rezultă că serviciile sunt factotum, că, vezi Doamne, fără ele, n-ar exista nici oameni obişnuişi, nici savanţi şi nici măgari, acestea din urmă fiind cele două categorii ultraimportante şi ultrasensibile pe care, Napoleon, în timpul bătăliilor, le dispunea în mijlocul dispozitivului, ca să fie cât mai bine protejate şi apărate. Rezultă doar că, pentru decidenţii politici, angajaţi cu trup, suflet şi tot interesul în bătălia universală pentru putere şi supravieţuire şi pentru a face faţă acesteia, ele, serviciile, culeg datele şi aproape toate ingredientele din care se extrage şi se sintetizează sau, după caz, se detaliază informaţia. Fără această informaţie, nu există nici decizie viabilă, nici putere, nici influenţă, nici supravieţuire. Fără ochi, omul este orb, fără minte, este dobitoc.  </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Serviciile de informaţii cam asta fac. Aduc şi duc în lume ceea ce ele numesc ‑ sau noi denumim ceea ce credem că generează şi numesc ele ‑ Intelligence. Intelligence-ul nu este o instituţie, ci un concept. Sau poate o instituţie a unui concept. Este ceea ce spunea Michelangelo că este statuia: o formă preexistentă în piatră, pe care sculptorul o identifică şi o scoate de acolo, redând-o văzului oamenilor. Pentru că, acolo, în piatra brută, doar el şi numai el o vede. La fel se petrec lucrurile şi cu informaţia. Procesul prin care ea, informaţia, este scoasă din noianul de date, de imagini, de fraze, de propoziţii, de cuvinte şi de tot ce se spune, se vede, se aude se numeşte <i>intelligence</i> şi este, deopotrivă, o ştiinţă, o experienţă îndelungată, adică o practică şi ‑ ceea ce este esenţial ‑ o artă. O artă strategică. Pentru că informaţia, chiar şi cea de la nivelul acţiunii directe, cea tactică, are totdeauna valoare strategică.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În demersul lor, structurat, aşa cum spuneam, pe o tehnică de fractali, sunt relevate, cum de puţine ori se întâmplă, nişte adevăruri care, astăzi, în societatea noastră plină de viclenii şi stratageme, rareori mai pot fi spuse, fără reacţii viscerale din partea celor care înţeleg cu greu, mai exact, nu vor în nici un fel să înţeleagă despre ce-i vorba.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Autorii arată că, de fapt, cam toţi, în toate timpurile şi în toate orânduirile, fac… <i>poliţie politică</i>, prin aceasta înţelegându-se totalitatea măsurilor în mozaic multifazic sau cu salt de frecvenţă, care se iau pentru apărarea mai mult sau mai puţin directă, mai mult sau mai puţin stratagemică (de regulă, ofensivă sau, oricum, foarte activă şi ) a unui regim politic împotriva altui regim politic, mai exact, împotriva tuturor acelor care nu-l agreează, indiferent cât de democraţi sau de autocraţi s-ar crede, indiferent de ce culoare ar fi sau ar spune că sunt. Roşie, verde, galbenă, albastră, portocalie sau amestecată, ca să nu mai vorbim de infinitele combinaţii dintre acestea.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Deci, prima regulă în cadrul unui areal unde nu există nici reguli, nici nereguli: <i>toată lumea face poliţie politică</i>. Autorii nu se dau după deget, nu caută eufemisme, ci o spun direct, aşa cum le stă bine unor condeieri.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Cea de a doua regulă a unui Intelligence riguros şi dat dracului: toate <i>serviciile de informaţii încalcă legea</i>. Nu există spioni legali.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Noua ordine mondială într-un sistem internaţional bazat încă pe state se rezumă de fapt la încercarea magistrală, şireată, teroristă, stratagemică şi fără nici un fel de milă, a unei elite mondiale oculte de a constitui un guvern mondial care să concentreze, în mâna ei absolută, prin toate mijloacele posibile, dar mai ales prin cele superfinanciare, puterea. Că lumea se îndreaptă, nolens, volens, spre un soi de guvernare mondială, pare o chestiune nu numai evidentă şi posibilă, ci, în perspectiva tehnologizării culturii şi în cea a unui modus vivendi bazat pe reţea, chiar necesară. Dar o elită ocultă (p. 23), însetată de putere, atunci când încearcă să sară peste etapele necesare ale unei construcţii durabile, nu numai că generează un efect de meşter Manole, dar poate produce ‑ şi chiar produce! ‑ un haos monstruos, de tipul crizelor economice şi financiare care au zguduit şi încă zguduie lumea şi, evident, de tipul unui război mondial permanent, care, din când în când erupe catastrofic.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Conspiraţia Apocalipsei şi masoneriei, cel de al patrulea „Reich”… par poveşti. Dar nu sunt poveşti. Sunt ceva cu dus-întors, văzut în 3 D fabulos şi amplificat.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Wells, conspiraţia la vedere, a fi sinarhist adică ghidat de marii maeştrii Ascensionaţi pentru pregătirea celei de a doua veniri a lui Hristos. Marea Fraternitate Albă, planul ei ezoteric interior pentru a supraveghea trecerea la noua ordine mondiale (NOM) etc. etc…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Termenul <i>Al Patrulea Reich</i> este folosit de teoreticienii conspiraţiei. Nu ca să fie mai interesanţi, ci pentru a părea mai înspăimântători de când sunt în invizibilitatea lor… Un presupus guvern mondial va fi dominat de fascişti şi de evrei… Asta vor ei să spună. La toate aceste teorii care încep să umple paginile web, se adaugă cele privind Extratereştrii şi intratereştrii. Ca totul să fie perfect pe dos…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Lovitură de stat, elicoptere negre, promovarea consumului, cabaliştii, catharii, cavalerii templieri, rosicrucienii, francmasonii, iluminaţii etc… pun în aplicare o Nouă Ordine Mondială printr-o religie „New Age”, cultul imperial al lui Antihrist…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Oricât de ciudate sau de înspăimântătoare şi de fantasmagorice ar părea aceste cuvinte, ştim cu toţii că ele există nu numai pe paginile reale şi virtuale, ci şi în capul unor capi care se cred încă de pe acum stăpânii absoluţi ai tuturor lumilor…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Unele din suporturile reale ale acestor fantasmagorii se află în tehnicile de manipulare, în tehnicile de controlare a minţii, tehnici şi practici cât se poate de reale, în infinita lăcomie (şi ea existentă, în diferite proporţii, în fiecare biped uman care face umbră Terrei!)…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Papa Benedjct al XVI-lea a spus că vinovată de prăbuşirea financiară mondială este mentalitatea profitului…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">…Profit, societate de consum, îndatorare infinită a fiecărui om, noi forme de sclavie, dependenţă veşnică de bănci şi de elite inculte (singura cultură a acestor elite ale umbrei fiind cea a banului), om-consumator, om-dator, om-dependent, om-de-nimic…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>Care este însă rolul serviciilor secrete în toată această nebunie a luptei pentru putere şi dominaţie planetară?</i> (p. 30) Abia acum, în acest vortex curcubeic, au intrat în rol serviciile secrete sau fac acest lucru de când există oameni, interese şi putere? Răspunsul este unul cât se poate de simplu: Unde există un om, există un gând rău, unul bun şi cel de al treilea suspect. Unde există doi oameni, există două gânduri bune, două gânduri rele, două gânduri suspecte şi doi spioni primari, inteligenţi şi puşi pe rele. Unde există şapte miliarde de oameni, există şapte miliarde de suspecţi, şapte miliarde de spioni, 14 miliarde de ochi şi 14 miliarde de emisfere cerebrale care caută, caută şi caută… Ecce homo!</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Autorii evită să intre în acest labirint. Dar nu scapă de el. Cine a citit <i>Arthashastra</i> a indianului Kotylio ‑ lucrare monumentală a antichităţii, în multe volume ‑ sau doar cele vreo 30 de pagini cât are <i>Arta războiului</i> a lui Sun Tzî a aflat deja că anticii se spionau între ei la fel de mult precum contemporanii noşti, iar grecii n-au ezitat să folosească, pentru a crea premisele necesare cuceririi Troiei, un cal troian… „Indicaţiile” conţinute în aceste două lucrări de referinţă ale antichităţii se constituie în adevărate ghiduri chiar şi pentru spionii din ziua de azi…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Autorii scriu câteva rânduri despre Lysandru, conducătorul spartanilor, care utiliza, în vremea aceea, o formă timpurie de scriere secretă pe tăbliţe de lemn acoperite cu ceară…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În Imperiul Roman, exista o poliţie secretă „frumentarii”, care avea şi atribuţii de cenzură. Romanii erau experţi în manipulări politice, spionaj şi operaţii murdare. Cuvântul terorism vine de la terror-terroris, foarte obişnuit în practica legiunilor romane de supunere prin frică şi terorizare a populaţiilor cucerite. Toate puterile lumii sunt experte în aşa ceva. Nu există putere fără informaţii, nu există informaţie fără spionaj, nu există spionaj fără încălcarea legii&#8230;</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Hannibal folosea, de asemenea, culegerea de informaţii. Spionii romani au descoperit locul unde se ascundea în Nicomedia, obligându-l pe acesta să se sinucidă.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Decebal şi Cezar se foloseau şi ei de spioni, de iscoade. Spionul lui Decebal, pe numele său cunoscut şi de noi ‑ Atticus ‑ a ajuns până în Senat. Ar fi interesant să aflăm cam câţi membri ai Parlamentului de azi al României sunt, între altele, şi spioni ai unor ţări străine care iubesc atât de mult neamul românesc…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În fiecare legiune romană din vremea lui Cezar, existau 10 spioni sau iscoade. Unii lucrau pentru Cezar, alţii, inclusiv fidelul său, Brutus, lucrau pentru alţii… Cezar a creat chiar şi un alfabet al spionilor bazat pe substituirea literelor.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Theodora a fost şefa spionajului bizantin, iar spionii acesteia au salvat tronul lui Iustinian. Biserica catolică nu putea să nu aibă, cum bine se ştie, o reţea amplă de spioni. Nu ştim dacă o mai are şi acum, dar aşa cum se petrec lucrurile prin Ardealul nostru de azi, mira-m-aş să nu…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">„Gentleman spy” este un concept folosit de englezi. Ceea ce înseamnă că o bună parte dintre spionii britanici proveneau din medii culturale. Pierre Alamire (1470-1536), compozitor, inginer, diplomat şi spion e un exemplu.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În Franţa, agenţii lui Richelieu au făcut istorie. Şi legendă.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Marele pictor Peter Paul Rubens (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/1577">1577</a>&#8211;<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/1640">1640</a>) a acţionat şi ca mesager secret.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Undeva, în miezul acestui volum autorii scriu: <i>Pe înălţimea Kahlenberg din apropierea Vienei a fost fixată o inscripţie cu textul: „În amintirea soldaţilor români care, în anul 1683, în timpul asediului Vienei, au contribuit la salvarea oraşului”. Nutrind speranţa de a scăpa de suzeranitatea Porţii, dar neputând interveni direct în lupte, domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino (1678-1688), şi cel al Moldovei, Gheorghe Duca, au ales calea unor iniţiative informative, de spionaj şi chiar a sabotajului (înlocuirea ghiulelelor din tunuri cu paie), acţionând, ca să folosim o terminologie modernă, ca „agenţi dubli”. Astfel, Şerban Cantacuzino a mijlocit circulaţia curierilor imperiali, dar şi a informaţiilor, înştiinţându-i pe austrieci, într-un moment deosebit de critic, că turcii nu mai au resurse să continue asediul.</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>Stolnicul Constantin Cantacuzino (1655-1716) a fost unul dintre cărturarii vremii care s-au implicat în acţiuni informative, devenind conducătorul a ceea ce poate fi considerat primul serviciu de acest fel din Ţările Române. Printre activităţile desfăşurate la „Cancelaria secretă”, pe care a organizat-o la Curtea Veche, se numărau: primirea agenţilor care aduceau informaţii din diferite ţări, redactarea, traducerea, dar şi „deschiderea” corespondenţei secrete. Dealtfel, stolnicul a conceput şi un „cifru”. Palatul de la Mogoşoaia găzduia adesea întâlniri secrete cu trimişi străini, uneori travestiţi, care apoi erau îndrumaţi să plece pe drumuri tainice. O abilitate deosebită a stolnicului era aceea de a obţine informaţii de la interlocutori străini fără ca aceştia să-şi dea seama, mai ales în cursul unor ospeţe stropite cu vinuri bune. (…)</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i> </i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>Grigore I Ghica (1660-1664) l-a numit pe Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708) agent diplomatic („capuchehaie”) la Poarta Otomană. Milescu a acţionat ca „agent de influenţare” pentru fostul domn Gheorghe Ştefan. S-a familiarizat cu metodele „spionajului diplomatic” la diferite curţi europene. Acestea au fost probabil motivele pentru care Milescu, la recomandarea lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului, a fost primit în rândul curtenilor ţarului Rusiei, Aleksei Mihailovici, care îl va trimite într-o misiune secretă în China, unde trebuia să culeagă informaţii şi să stabilească relaţii politice confidenţiale sau, cum se specifica în mandatul („ucazul împărătesc”) primit, „să facă cercetări, folosind orice mijloace, pe lângă toţi cei ce au vreo cunoştinţă despre cele arătate şi să afle adevărul adevărat”.</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>(…)</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>Faptul că Ţările Române prezentau interes pentru puterile europene este dovedit şi de prezenţa aici a unor agenţi. Între alţii, este vorba de Matteo Murano (?-1503), medic, dar, de fapt, agent pentru Veneţia, sosit, în august 1502, la curtea lui Ştefan cel Mare pentru a-l trata pe domnul moldovean. Unele izvoare medievale dau ca sigură asasinarea marelui domnitor român de către Murano, prin folosirea unui unguent „miraculos” otrăvit. Ordinul ar fi venit direct de la vârful Bisericii Catolice, după ce Marele Ştefan ar fi dat asigurări Porţii Otomane că nu va interveni într-un viitor conflict dintre creştini şi turci. Motiv pentru care, până mai ieri „Atletul Creştinătăţii” devine inamicul public numărul 1 al Vaticanului.</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>(…)</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>Activitatea informativă, de spionaj, desfăşurată de Imperiul Habsburgic în Ţările Române se intensifică şi capătă un caracter tot mai organizat odată cu înfiinţarea, în 1782, a agenţiilor diplomatice. Consulii austrieci, dar şi ai altor Mari Puteri, transmiteau date preţioase, referitoare în special la intenţiile Imperiului Otoman, obţinute prin intermediul unor reţele de informatori în Ţările Române. Spre exemplu, în martie 1794, agentul „comercial” Markelius îi scrie cancelarului Austriei, Kaunitz despre „fondurile pentru plata agenţilor noştri”.</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><i>Dar în Ţările Române acţionau şi agenţi ai Prusiei sau Angliei, astfel încât acestea deveniseră un loc important pe harta „războiului secret”, aşa cum vor rămâne şi în secolele următoare.</i></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Autorii spilcuiesc informaţii importante din lumea celor care s-au ocupat şi se ocupă de acest război din umbră al umbrelor de tot felul. Nu lipsesc William Moorcroft (1767-1825), considerat pionier al cunoaşterii geografiei Munţilor Himalaia, Francis Younghusband (1863-1912), care a avut un rol important în explorarea drumurilor spre India şi China. Considerat unul dintre cei mai eficienţi spioni pe care i-a avut Anglia în secolul XIX, Francis Richard Burton (1821-1890) a fost, în acelaşi timp, un explorator şi om de ştiinţă de excepţie in Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi traducător al colecţiei de basme ”O mie şi una de nopţi”.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Autorii vorbesc de Biroul 2 francez, de Afacerea Dreyfus, de Louise de Keroualle (1649-1734) care a fost considerată ca fiind „cea mai cunoscută dintre spioanele franţuzoaice” din secolul XVII, despre activitatea de agent a „spionului travestit”, Charles Éon de Beaumont (1728–1810), agent al serviciului secret regal („Secret du roi”) în Rusia şi Anglia, despre armata de spioni a lui Napoleon, de cei 10.000 de spioni germani, printre care se afla şi Johann Gotfried Brügemann (1750-1802), care a furat secretul războiului de ţesut din Anglia, dar şi despre baroneasa Kaulla (1850-1910), devenită amantă a ministrului Apărării al Franţei…</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">…Benjamin Franklin (1706-1790) a fost şi el spion… Agentele unioniste americane, agenţii lui Cuza, operaţiunea „Servieta”, trădarea lui Maiorescu, sacrificarea lui Eminescu…, „Military Intelligence” (MI5), creat în 1909, castelul Peleş devenit loc de întâlnire a unor agenţi care aveau legături cu ofiţeri din Austro-Ungaria şi au executat misiuni de recunoaştere în munţi…, Sidney George Reilly (1874-1925), cel mai important agent britanic în Rusia, „deutschland uber alles und Mata Hari”, „Sovieticul” Jack London, Moruzov şi Cristescu&#8230;, spionii atomici, Richard Sorge,<b> </b>agenţii dubli etc. etc.,</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Autorii nu scapă niciunul dintre momentele cruciale ale marilor bătălii din umbra şi penumbra cunoaşterii, din anticamerele colosalelor decizii care au schimbat lumea şi care, probabil, o vor duce, în cele din urmă, fie la pieire, fie la reînălţare. Managementul informaţiei este dur, spectaculos, dar necesar şi continuu. Aici nu există nici milă, nici compasiune, ci doar luptă. De aceea, serviciile secrete din toată lumea, deşi sunt controlate de parlamente şi de alţi piloni sau stâlpi ai puterii, sunt, de fapt, lăsate în deplină libertate pentru a-şi face treaba. Ele nu pot fi îngrădite, pentru că nu există garduri în domeniul informaţiei. Este o iluzie să crezi că-i poţi controla pe cei care aduc, din cele mai tenebroase umbre, crâmpeiul de lumină care ajută puterea să vadă, să înţeleagă, să existe. A dori să controlezi cu orice preţ spionii, înseamnă a-ţi tăia creanga de sub picioare, a-ţi arunca de unul singur, de bună voie şi nesilit de nimeni, ţărână în ochi. Viaţa a spionilor şi a tuturor celor care lucrează în domeniul informaţiilor este importantă doar atunci şi numai atunci când produce informaţie. De aceea, în lumea spionilor există cu totul alte legi decât cele existente în lumea obişnuită. A scrie despre o astfel de viaţă ‑ chiar dacă o cunoşti foarte bine ‑ este şi va fi totdeauna un mare risc. Riscul de a nu şti despre ce vorbeşti. Dar şi un foarte mare avantaj, atunci şi numai atunci când chiar ştii despre ce scrii. Este şi cazul autorilor acestui volum despre umbra războiului din umbră, care ştiu foarte bine despre ce vorbesc.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;" align="right"><span style="font-size: large;"><b>Gheorghe Văduva</b></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/eveniment-editorial-istoria-razboiului-din-umbra/">EVENIMENT EDITORIAL: &#8220;Istoria războiului din umbră&#8221;</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/eveniment-editorial-istoria-razboiului-din-umbra/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Istoria-razboiului-din-umbra--150x150.jpg" length="7457" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Şoc ! Primarul Iarca vrea şi el o bucată din zona Ruda !</title>
		<link>https://pavaza.ro/soc-primarul-iarca-vrea-si-el-o-bucata-din-zona-ruda-2/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/soc-primarul-iarca-vrea-si-el-o-bucata-din-zona-ruda-2/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 27 May 2012 13:16:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Lilian Cătălin Vişoiu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49529</guid>
		<description><![CDATA[<p>Şoc ! Primarul Iarca vrea şi el o bucată din zona Ruda ! update În varianta electronică a ziarului nostru, în articolul intitulat “Şoc ! Primarul Iarca vrea şi el o bucată din zona Ruda !” semnalam un fapt alarmant. Astfel, în şedinţa de consiliu care a avut loc în comuna Măgureni, judeţul Prahova, în [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/soc-primarul-iarca-vrea-si-el-o-bucata-din-zona-ruda-2/">Şoc ! Primarul Iarca vrea şi el o bucată din zona Ruda !</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Ruda-Pavaza-Carpatilor.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49509" alt="Ruda - Pavaza Carpatilor" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Ruda-Pavaza-Carpatilor.jpg" width="2151" height="1613" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49509" alt="Ruda - Pavaza Carpatilor" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Ruda-Pavaza-Carpatilor.jpg" width="2151" height="1613" /></noscript></a></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>Şoc ! Primarul Iarca vrea şi el o bucată din zona Ruda !</strong></span></p>
<p><span style="color: #ff0000; font-size: large;">update</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În varianta electronică a ziarului nostru, în articolul intitulat “Şoc ! Primarul Iarca vrea şi el o bucată din zona Ruda !” semnalam un fapt alarmant. Astfel, în şedinţa de consiliu care a avut loc în comuna Măgureni, judeţul Prahova, în data de 11.11.2011, printre alte chestiuni discutate, a fost şi cererea primarului Iarca Gheorghe de a i se atribui asociaţiei Prahoviţa un teren de aprox. 6 ha, cu titlu gratuit, în zona Ruda. Trebuie menţionat că actualul primar este fondator şi preşedinte al acestei asociaţii şi, în niciun caz, nu putea să iniţieze o aşa propunere, în dubla calitate pe care o are, datorită, în primul rând conflictului de interese (aviz ANI şi parchetului). </span><br /><span style="font-size: large;"> Iarca Gheorghe, însă, nu are limite şi perseverează în ideea de a acapara anumite zone din comuna Măgureni. </span><br /><span style="font-size: large;"> Deşi la şedinţa anterioară celei din 11.11.2011 a fost revocată hotărârea prin care se stabilise scoaterea din domeniul public şi trecerea în domeniul privat a unor terenuri care fac parte din categoria islazuri (printre care şi Ruda), proiect iniţiat tot de Iarca Gheorghe, acesta nu se lasă. Probabil, interesele de partid sau alte interese trebuie satisfăcute. </span><br /><span style="font-size: large;"> Din fericire, consilierii au votat împotrivă, votul acestora având la bază opiniile exprimate ale cetăţenilor din comună care au participat la şedinţa de consiliu.</span><br /><span style="font-size: large;"> Trebuie menţionat că primarul Iarca a mai încercat, imediat după investirea sa, să pună mâna pe o bucată din Ruda, însă proiectul nu a mai fost discutat în consiliu de teama reacţiei oamenilor.</span><br /><span style="font-size: large;"> Toate încercările primarului de a pune mâna pe această zonă de o rară frumuseţe şi cu un potenţial enorm pentru localitate nu ne arată decât caracterul lui, lipsa oricăror scrupule şi faptul că interesele proprii sunt puse înaintea interesului general.</span><br /><span style="font-size: large;"> Prin participarea la şedinţele Consiliului, oamenii au arătat că le pasă şi că sunt implicaţi în problemele care privesc comuna. Ţin să le mulţumesc membrilor Grupului de Iniţiativă şi cetăţenilor comunei care participă activ la şedinţele de consiliu şi arată interes pentru problemele care privesc bunul mers al comunităţii. </span><br /><span style="font-size: large;"> Este salutară şi poziţia consiliului local, care a arătat maturitate în judecarea unor proiecte cu impact major pentru comunitate.</span><br /><span style="font-size: large;"> Cât priveşte mesajul pentru primar şi cei care consideră că sunt deasupra legii şi a interesului comunităţii, le reamintim faptul că deţin funcţiile datorită nouă şi faţă de noi cetăţenii care i-am ales au obligaţii, iar nu faţă de partide politice sau diverse grupuri de interese.</span><br /><span style="font-size: large;"> Având în vedere faptul că la vremea respectivă v-am promis că vom reveni cu documente care să demonstreze veridicitatea celor afirmate în Pavăza Carpaţilor, vă prezentăm alăturat documentele care dovedesc faptul că primarul Iarca Gheorghe încearcă prin orice mijloace să obţină o parte din zona Ruda. </span></p>
<p><span style="font-size: large;"> Lilian Cătălin Vişoiu</span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/soc-primarul-iarca-vrea-si-el-o-bucata-din-zona-ruda-2/">Şoc ! Primarul Iarca vrea şi el o bucată din zona Ruda !</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/soc-primarul-iarca-vrea-si-el-o-bucata-din-zona-ruda-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Ruda-Pavaza-Carpatilor-150x150.jpg" length="9191" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>”Legea intimidării“ la Măgureni</title>
		<link>https://pavaza.ro/legea-intimidarii-la-magureni/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/legea-intimidarii-la-magureni/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 27 May 2012 13:11:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Lilian Cătălin Vişoiu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Atitudine]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49527</guid>
		<description><![CDATA[<p>”Legea intimidării“ la Măgureni Eşti ditamai demnitarul şi ocupi funcţia de primar? Vrei să te ştie lumea de frică? Nimic mai simplu. Oricine ar avea un cuvânt de spus şi acesta nu concordă cu ideile tale, îi trimiţi citaţie să se prezinte la primărie, evident, când ai tu chef. Nu contează că persoana chemată să [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/legea-intimidarii-la-magureni/">”Legea intimidării“ la Măgureni</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/dece.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-48208" alt="Primaria Magureni" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/dece.jpg" width="928" height="545" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-48208" alt="Primaria Magureni" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/dece.jpg" width="928" height="545" /></noscript></a></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>”Legea intimidării“ la Măgureni</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Eşti ditamai demnitarul şi ocupi funcţia de primar? Vrei să te ştie lumea de frică? Nimic mai simplu. </span><br /><span style="font-size: large;"> Oricine ar avea un cuvânt de spus şi acesta nu concordă cu ideile tale, îi trimiţi citaţie să se prezinte la primărie, evident, când ai tu chef. </span><br /><span style="font-size: large;"> Nu contează că persoana chemată să dea cu subsemnatul în faţa ta poate are un serviciu, poate este în imposibilitate reală de a se prezenta, important este să-l faci să te ştie de frică şi, pe viitor, să se teamă să-şi mai exprime punctul de vedere sau să acţioneze în vreun fel care să nu-ţi convină ţie.</span><br /><span style="font-size: large;"> Şi ca să fie totul perfect, până vine omul la “judecata primarului”, îi mai trimiţi şi poliţia comunitară măcar o dată pe zi pe acasă să-l preseze pe om, astfel încât atunci când bietul amărât va da ochii cu tine, să fie deja îngrozit. Când, în calitate de primar, îi vei spune că l-ai iertat, după ce în prealabil i-ai prezentat cât de mult a greşit şi ce i-ai fi putut face din postura de primar, amărâtul o să simtă că a avut noroc să scape doar cu atât.</span><br /><span style="font-size: large;"> VI SE PARE CUNOSCUT ACEST SCENARIU? CÂŢI DINTRE DUMNEAVOASTRĂ AŢI FOST TÂRÂŢI PE LA PRIMĂRIE ÎN ACEST MOD? </span><br /><span style="font-size: large;"> Ei bine,sunt mulţi oameni care au păţit acest lucru cu primarul Iarca Gheorghe. Sunt persoane care s-au trezit cu plângeri pe la poliţie sau parchet pentru fapte închipuite.</span><br /><span style="font-size: large;"> Aceste proceduri pe care Iarca le aplică şi, culmea, pe care am văzut mai nou că le neagă, deşi există dovezi în acest sens, vin din vremuri trecute şi au darul de a pune presiune pe oameni. Trebuie să ştiţi că aceste fapte reprezintă abuzuri împotriva dumneavoastră, care nu trebuie îngăduite. </span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;"> Lilian Cătălin Vişoiu</span></strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/legea-intimidarii-la-magureni/">”Legea intimidării“ la Măgureni</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/legea-intimidarii-la-magureni/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/dece-150x150.jpg" length="7815" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Laudele primarului</title>
		<link>https://pavaza.ro/laudele-primarului/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/laudele-primarului/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 27 May 2012 13:07:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Justiana Oprea]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Atitudine]]></category>
		<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49525</guid>
		<description><![CDATA[<p>Laudele primarului Aşa cum ne-au obişnuit, redactorii „Gazetei de Măgureni”, au umplut paginile ziarului cu tot felul de poze şi articole prin care îl lăudau pe primarul Iarca Gheorghe. Nu înţeleg, de ce la secţiunea „realizărie primarului” întotdeauna apar poze cu acelaşi pod, pe care NU l-a făcut dumnealui şi acelaşi drum asfaltat pe care [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/laudele-primarului/">Laudele primarului</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: large;"><strong>Laudele primarului</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Aşa cum ne-au obişnuit, redactorii „Gazetei de Măgureni”, au umplut paginile ziarului cu tot felul de poze şi articole prin care îl lăudau pe primarul Iarca Gheorghe. </span><br /><span style="font-size: large;"> Nu înţeleg, de ce la secţiunea „realizărie primarului” întotdeauna apar poze cu acelaşi pod, pe care NU l-a făcut dumnealui şi acelaşi drum asfaltat pe care deasemenea, NU dumnealui l-a făcut ci Consiliul Judeţean. Dar alte realizări a mai făcut primarul? Ne interesează să ştim, în legătură cu titlurile de proprietate, ce a realizat? În legatură cu varniţele de pe Valea Boului, cu ce se mai laudă? Legat de locuri de muncă, ce investitori a adus primarul? Care sunt „realizările primarului” în aceste domenii? Ne interesează să ştim, pentru că acestea sunt probleme ale cetăţenilor. Au trecut 4 ani, a avut destul timp să facă ceea ce a promis, şi vrem să vedem ce a realizat. </span><br /><span style="font-size: large;"> În legătură cu locurile de muncă, cu ce a contribuit primarul la bunăstarea localnicilor? Observăm că în ultimul timp prin comuna noastră se perindă investitori care mai de care cu idei măreţe privind zona Ruda. </span><br /><span style="font-size: large;"> Ţinem să reamintim primarului că Ruda este a comunei, iar dacă tot se agită atât cu această zonă, măcar să o facă în interesul cetăţenilor şi nu în interesul propriu sau al partidului sau al vreunui “investitor”, cum s-au tot perindat prin Consiliu şi aş aminti aici de domnul Emil Manta, care mai nou candidează pentru funcţia de consilier local, în echipa primarului Iarca Gheorghe. </span><br /><span style="font-size: large;"> În decursul celor 4 ani de mandat am tot auzit de dezvoltarea turistică a comunei şi de investiţii, precum hotel de 4 stele pe Ruda, centru de cantonament de fotbal tot pe Ruda, seră pe 6 hectare, să nu mai menţionez de proiectul fantastic cu insulă pe piloni. Dintre toate proiectele, după un mandat ,se pare că nu a fost pus în practică nici unul şi nici comuna noastră nu a fost transformată într-o zonă turistică invadată de turişti străini, aşa acum a promis primarul Iarca în nenumărate rânduri. Cum de nu a reuşit să atragă în 4 ani de zile nici un investitor adevărat în comună, când are majoritate în consiliul local? </span><br /><span style="font-size: large;"> Aşadar, asteptăm în numărul următor al Gazetei realizarile primarului în domeniile de interes ale comunei şi nu poze cu acelaşi drum şi acelaşi pod, încununate de laude şi omagii aduse edilului.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;">Justiana Oprea</span></strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/laudele-primarului/">Laudele primarului</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/laudele-primarului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La vremuri noi paraziți noi</title>
		<link>https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 23:15:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Elena Pârtoacă]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>
		<category><![CDATA[La vremuri noi paraziți noi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pavaza.ro/?p=48147</guid>
		<description><![CDATA[<p>  La vremuri noi paraziți noi   Cele mai numeroase nevertebrate de pe Terra sunt insectele, animale mici care s-au diversificat de-a lungul anilor datorită particularităților fiziologice care au determinat adaptarea la diferite condiții de mediu. Dacă în antichitate grecii și romanii utilizau ca și colorant natural carminul extras din corpul unor specii de insecte, [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/">La vremuri noi paraziți noi</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49496" alt="gandac colorado-adult" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult.jpg" width="500" height="370" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49496" alt="gandac colorado-adult" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult.jpg" width="500" height="370" /></noscript></a></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><strong>La vremuri noi paraziți noi</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><em><strong>Cele mai numeroase nevertebrate de pe Terra sunt insectele, animale mici care s-au diversificat de-a lungul anilor datorită particularităților fiziologice care au determinat adaptarea la diferite condiții de mediu</strong></em>.</span><br /><span style="font-size: large;"> Dacă în antichitate grecii și romanii utilizau ca și colorant natural carminul extras din corpul unor specii de insecte, mai nou, extracte de insecte sunt utilizate pentru fabricarea unor produse hepatoprotectoare și nu numai.</span><br /><span style="font-size: large;"> Pentru că majoritatea insectelor trăiesc fie pe plante cultivate, fie pe unele produse alimentare, ele se află într-o competiție continuă cu Măria Sa Omul.</span><br /><span style="font-size: large;"> O gravură veche de câteva sute de ani indică faptul că existau procese împotriva dăunătorilor. Astfel în anul 1120 episcopul din Laon (Franța) a excomunicat printr-o sentință omizile și șoarecii. Respectivele animale erau somate, în acest fel, să părăsească locurile din jurul spațiilor locuite, fiind indicat un loc de retragere. Acest lucru chiar se întampla parțial, pentru că omizile devoratoare de frunze se transformau în pupe iar judecătorii își atingeau scopul și anume credința celorlalți că doar prin puterea sentinței au dispărut dăunătorii. Evident în anul următor era nevoie de un alt proces deoarece metamorfoza completă a unor insecte favoriza apariția adulților iar ciclul evolutiv continua. Efectele dăunătorilor zburători prin formele lor intermediare (larve) pot fi catastrofale.</span><br /><span style="font-size: large;"> Am observat anul trecut cum o specie de fluturi, molia frunzelor de măr a făcut pagube imense în unele localități prahovene, una chiar vecină nouă, Filipeștii de Târg. Defolierile masive nu au vizat doar merii, ci și alți pomi fructiferi, chiar și vița de vie. Invazia larvelor este cauzată de faptul că o singură femelă depune între 100 şi 200 ouă, iar numărul imens de larve consumă întreaga frunză, ceea ce rămâne este doar scheletul frunzei, adică nervurile.</span><br /><span style="font-size: large;"> Și anul acesta am observat că fenomenul devorării frunzelor se repetă, și aceasta pentru că larvele </span><br /><span style="font-size: large;">au ieșit de sub scutul ce le-a protejat în timpul iernii. Nu </span><span style="font-size: large;">demult mătușa Anghela mi-a semnalat faptul că pe frunzele de cartofi a descoperit un vierme colorat. Pentru că era perioada de recoltare a cartofilor am primit doi astfel de „viermi” pentru identificare. Erau două larve de o frumusețe inimaginabilă prin cromatica si geometria perfectă de pe partea dorsală a corpului. Cromatica celor două larve era puțin diferită, triunghiurile la 45 de grade de pe cele 7 inele erau cu galben și gri sidefat la un exemplar, iar la celălalt cu portocaliu şi gri sidefat. Majoritatea larvelor manifestă o homocromie specifică, un fel de camuflaj astfel încât păsările insectivore să nu le observe, însă cele două exemplare contrastau cu habitatul lor.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> Mi-am dat seama că era vorba despre un dăunător nemaiîntâlnit în culturile de cartofi de la noi din zonă, lucru confirmat de mai mulți concetățeni. Și pentru că larvele sunt rezultatul unui fluture, adultul cu pricina este fluturele cap de mort sau striga, unul din cei mai mari fluturi de la noi şi cunoscut în toată lumea. Denumirea vine de la faptul că pe partea dorsală a toracelui păros se observă niște pete care seamană cu un cap de mort. Adultului îi place mierea, însă larvele prefera atât frunzele cât si tuberculii de cartofi.</span></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><em><strong><span style="font-size: large;">Să fie acesta parazitul care va detrona gândacul de Colorado în ceea ce privește parazitarea cartofului ?!</span></strong></em></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;">Profesor Elena Pârtoacă</span></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><strong><span style="color: #000000;"> </span></strong></span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/">La vremuri noi paraziți noi</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult-150x150.jpg" length="10457" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Lupte grele pe&#8230;islaz</title>
		<link>https://pavaza.ro/lupte-grele-pe-islaz/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/lupte-grele-pe-islaz/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 17:00:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49511</guid>
		<description><![CDATA[<p>Lupte grele pe&#8230;islaz La ultima şedinţă de consiliu din Măgureni, din data de 25.04.2012, spiritele s-au încins din nou. Ca şi în alte dăţi, discuţiile care ridică probleme sunt cele care privesc islazul comunal. Încercările primarului de a da o anumită destinaţie acestor islazuri se lovesc de refuzul cetăţenilor din Cocorăştii Caplii, Satul Banului şi [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/lupte-grele-pe-islaz/">Lupte grele pe&#8230;islaz</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Lupte-pe-islaz-.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49512" alt="Lupte pe islaz" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Lupte-pe-islaz-.jpg" width="2151" height="1613" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49512" alt="Lupte pe islaz" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Lupte-pe-islaz-.jpg" width="2151" height="1613" /></noscript></a></p>
<p><strong><span style="font-size: large;">Lupte grele pe&#8230;islaz</span></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">La ultima şedinţă de consiliu din Măgureni, din data de 25.04.2012, spiritele s-au încins din nou. Ca şi în alte dăţi, discuţiile care ridică probleme sunt cele care privesc islazul comunal. Încercările primarului de a da o anumită destinaţie acestor islazuri se lovesc de refuzul cetăţenilor din Cocorăştii Caplii, Satul Banului şi Măgureni care deţin animale şi care au nevoie de păşune.</span><br /><span style="font-size: large;"> Problema a devenit extrem de spinoasă, iar lucrurile au fost pe cale să scăpe de sub control atunci când primarul a încercat la Cocorăştii Caplii să delimiteze islazul pentru a aduce un crescător de animale din altă zonă. Din surse autorizate se pare că unul dintre liderii oamenilor din Cocorăştii Caplii, domnul Apostolescu Vasile chiar a fost “citat” la Primărie, aşa cum bine ne-a obişnuit cu astfel de acţiuni domnul primar. Vă vom ţine la curent cu noi informaţii&#8230;..</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><strong>Pavaza Carpatilor</strong></span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/lupte-grele-pe-islaz/">Lupte grele pe&#8230;islaz</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/lupte-grele-pe-islaz/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Lupte-pe-islaz--150x150.jpg" length="10380" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Manipulare, minciună şi dispreţ &#8211; Povestea unor finanţări</title>
		<link>https://pavaza.ro/manipulare-minciuna-si-dispret-povestea-unor-finantari/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/manipulare-minciuna-si-dispret-povestea-unor-finantari/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 16:47:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Atitudine]]></category>
		<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49505</guid>
		<description><![CDATA[<p>Manipulare, minciună şi dispreţ &#8211; Povestea unor finanţări Reproducem mai jos un articol din presa centrală românească menit a lămuri cum a obţinut primarul Iarca Gheorghe bani pentru diferite proiecte din comună. Că banii au venit la Măgureni este bine, dar lauda primarului că acest lucru este meritul tău nu cadrează cu adevărul. Iarca se [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/manipulare-minciuna-si-dispret-povestea-unor-finantari/">Manipulare, minciună şi dispreţ &#8211; Povestea unor finanţări</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: large;"><strong>Manipulare, minciună şi dispreţ &#8211; Povestea unor finanţări</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Reproducem mai jos un articol din presa centrală românească menit a lămuri cum a obţinut primarul Iarca Gheorghe bani pentru diferite proiecte din comună. Că banii au venit la Măgureni este bine, dar lauda primarului că acest lucru este meritul tău nu cadrează cu adevărul. </span><br /><span style="font-size: large;"> Iarca se lăuda la vremea respectivă cu demersurile făcute pe lângă Elena Udrea pentru obţinerea acestor bani.</span></p>
<p><span style="font-size: large;"> Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la autorul şi provenienţa articolului, dar şi pentru a respecta drepturile de proprietate intelectuală vă precizăm adresa de internet (link-ul) unde poate fi citit acest articol.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Lauda necontenită a lui Iarca, inclusiv în ziarul propriu, cât s-a străduit să obţină acei bani şi asumarea meritelor realizării diferitelor proiecte din comună, printre care şi construcţia podului din satul Banului (deşi construcţia podului a fost începută în mandatul fostului primar Dobre), ne-a stârnit curiozitatea.</span><br /><span style="font-size: large;"> Iată cum este reflectată această problemă în </span><span style="font-size: large;">presa românească:</span><br /><span style="font-size: large;">“Elena Udrea a vrut să-i dea bani primarului care doarme cu poza ei sub pernă. Banii au ajuns din greşeală la un primar PNL</span><br /><span style="font-size: large;"> Vă amintiţi că acum o lună, la alegerile </span><span style="font-size: large;">PDL Prahova, primarul comunei Măgurele, Ion </span><span style="font-size: large;">Apostolescu (foto) i-a marturisit Elenei Udrea că doarme cu poza ei sub pernă: “Permiteţi-mi, doamnă ministru, să vă fac o destăinuire, doar dumneavostră. Eu dorm cu poza dumneavoastră sub pernă”. Apostolescu a spus că face acest lucru dintr-un motiv care nu-i face soţia geloasă, şi anume acela că de ministrul Elena Udrea depinde construirea unui cămin cultural la Măgurele. </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Ei, doamna Udrea, sensibilă, a vrut să-l răsplătească pe primarul cu poza sub pernă. Ocazia numai bună era HG-ul prin care, săptămâna trecută, ministerul Dezvoltării a împărţit bani pentru infrastructura rurală. </span><br /><span style="font-size: large;">Numai că, subalternii doamnei Udrea au încurcat comuna Măgurele cu comuna Măgureni, tot din Prahova şi, din încurcătură, primarul PNL din Măgureni s-a ales cu frumuseţe de finanţare de 229.000 de lei. </span><br /><span style="font-size: large;">Mirat dar şi fericit peste măsură, primarul liberal şi-a dat seama că a nimerit din greşeală pe lista preferaţilor doamnei Udrea când a primit un telefon de la prefectul judeţului, Florin Dobre. “Ai primit </span><br /><span style="font-size: large;">20 de miliarde de la guvern?”, l-a întrebat alarmat prefectul pe primar. “Da”, a răspuns primarul. “Aoleu!”, a replicat prefectul”. </span></p>
<p><span style="font-size: large; color: #0000ff;"> Sursa: http://www.realitateamea.ro</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/manipulare-minciuna-si-dispret-povestea-unor-finantari/">Manipulare, minciună şi dispreţ &#8211; Povestea unor finanţări</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/manipulare-minciuna-si-dispret-povestea-unor-finantari/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Seniori la &#8220;ananghie&#8221;!!!</title>
		<link>https://pavaza.ro/seniori-la-ananghie/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/seniori-la-ananghie/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 15:09:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49498</guid>
		<description><![CDATA[<p>Seniori la &#8220;ananghie&#8221;!!! Conform unor înțelegeri între țara noastră și câteva țări europene, precum Spania, Portugalia și Cipru, pensionarii au beneficiat și în anul 2011 de facilități privind excursiile în aceste ţări. Ca o persoană implicată direct în acest program, îmi permit să relatez câteva aspecte interesante pe care le-am trăit. O să mă refer [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/seniori-la-ananghie/">Seniori la &#8220;ananghie&#8221;!!!</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: large;"><strong>Seniori la &#8220;ananghie&#8221;!!!</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Conform unor înțelegeri între țara noastră și câteva țări europene, precum Spania, Portugalia și Cipru, pensionarii au beneficiat și în anul 2011 de facilități privind excursiile în aceste ţări. </span><br /><span style="font-size: large;"> Ca o persoană implicată direct în acest program, îmi permit să relatez câteva aspecte interesante pe care le-am trăit. O să mă refer la Spania, pe care am vizitat-o în perioada 17-24 septembrie 2011, mai exact Costa del Sol (stațiunea Fuengirola, în apropiere de Malaga). Ca o primă impresie, spaniolii sunt ospitalieri, știu să facă turism, să arate ce au mai frumos. De la vânzător, șofer, personal hotelier, localnici, etc.vorbesc și alte limbi străine, în special engleza.Curățenia, modul de aranjare al produselor în galantare, serviabilitatea te surprind și uimesc. Obiectivele turistice din zonele respective sunt scoase în relief cu mândrie de către agențiile turistice locale care oferă în același timp ghizi foarte bine documentați. Noi, românii avem mult de învățat de la confrații noștri europeni.Totuși plăcerea sejurului a fost umbrită de către agenția de turism la care am apelat. Aceasta era, ca și altele, afiliată unei agenții din București care avea exclusivitate privind deplasările în țările respective. Ca român, îmi este rușine a o pronunța corect &#8220;B.T.&#8221;. Pentru serviciile oferite îi acord acesteia, cu îngăduință, nota 3 din următoarele considerente: lipsa crasă a organizării; ghizii firmei nu aveau vocație pentru a însoți grupul de turiști români; nu cunoşteau absolut nimic despre locațiile ce urmau a fi vizitate. Primirea în aeroportul din Malaga cât și transportul către hotel, inclusiv cazarea, au durat enorm(aproximativ o oră îmbarcarea în autocare și cca.3-4 ore cazarea), ca în final excursiile programate și plătite din țară să nu se desfășoare, angajații firmei părăsindu-ne din primele zile. A trebuit să ne descurcăm pe cont propriu (bineînțeles cu alți bani).A fost sub semnul întrebării reîntoarcerea (nu aveam nici autocar pentru transport către aeroport și nici avion),deși serviciile erau, chipurile, asigurate.</span><br /><span style="font-size: large;"> Așadar, dragi viitori excursioniști, să fim foarte precauți când luăm decizia deplasării peste hotare, comentariile pe internet ale diverselor persoane aflate în situații similare să le avem în atenție. </span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;"> Vasile Cojocaru</span></strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/seniori-la-ananghie/">Seniori la &#8220;ananghie&#8221;!!!</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/seniori-la-ananghie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DECĂDERE</title>
		<link>https://pavaza.ro/decadere/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/decadere/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 14:48:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Paul Negurita]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Atitudine]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49489</guid>
		<description><![CDATA[<p>DECĂDERE După ce am revenit acasă, după mulţi ani, m-am bucurat mult când am citit pentru prima dată GAZETA DE MĂGURENI, chiar mă simţeam mândru că există. Azi, mi-e ruşine că o astfel de publicaţie circulă prin sat şi mă simt obligat să vă spun de ce. Înainte de asta, am o întrebare pentru dl. [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/decadere/">DECĂDERE</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: large;"><strong>DECĂDERE</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">După ce am revenit acasă, după mulţi ani, m-am bucurat mult când am citit pentru prima dată GAZETA DE MĂGURENI, chiar mă simţeam mândru că există. Azi, mi-e ruşine că o astfel de publicaţie circulă prin sat şi mă simt obligat să vă spun de ce. Înainte de asta, am o întrebare pentru dl. fondator, primarul şi profesorul Gheorghe Iarca: De ce apare în dreptunghiul negru din gazetă menţiunea că &#8220;Responsabilitatea pentru cele afirmate în conţinutul articolelor aparţine autorilor &#8221; ? Vă răspund eu: DEGEABA! Pentru anomaliile pe care le-am semnalat că au apărut, a fost găsit vreun vinovat ? NU !Ca urmare, să vedem ce apare în nr. 51 al publicaţiei.</span><br /><span style="font-size: large;"> 1.Cunoştinţa din numărul trecut, prinsă cu mâţa-n sac,văzând că nu se întâmplă nimic, a mai comis-o o dată scriind (copiind) articolul &#8220;ELEGIE&#8221;. Nu vă speriaţi ! Chiar dacă elegie înseamnă o specie a poeziei lirice sau o compoziţie muzicală cu caracter melancolic, trist, să nu credeţi că autoarea a trecut la aşa ceva. Nu găsiţi versuri în articol şi nici note muzicale. Doamna redactor Gabriela Petre nu e melancolică sau tristă, ci mai degrabă este perseverentă, ca în proverbul cu vulpea care îşi schimbă numai părul, nu şi năravul. Dânsa scrie un &#8220;articol&#8221; la sfârşitul căruia menţionează că :&#8221;Citatul respectiv este preluat din cartea &#8220;The Secret&#8221; de Rhonda Byrne&#8230;&#8230;..&#8221;, făcând însă două greşeli:</span><br /><span style="font-size: large;">&#8211; în conţinutul &#8220;articolului&#8221; nu apare nici un citat, ghilimelele pentru citat nefiind puse decât la un cuvânt care apărea aşa şi în textul original;</span><br /><span style="font-size: large;">&#8211; autorul indicat în text nu e cel adevărat. În realitate dânsa a copiat o mică parte dintr-un articol amplu scris de fapt de MARIA TIMUC, adică articolul intitulat &#8220;Mulţumesc&#8230;de o sută de ori pe zi&#8221; apărut pe www.jurnalul.ro/editorial/mulţumesc-de-o-sută-de-ori-pe-zi-.</span><br /><span style="font-size: large;">CONTINUAŢI TOT AŞA DOAMNĂ! PASTRAŢI-O DOMNULE FONDATOR ! Aşa vor mai afla şi oamenii ce mai apare pe internet. Ce ne interesează pe noi problemele comunei !?</span><br /><span style="font-size: large;"> 2.Cineva care nu vrea să semneze a scris articolul &#8221; Se apropie sărbătoarea arhanghelilor Mihail şi Gavril &#8220;. Autorul bănuit face unele greşeli. Scriind despre ARHANGHELII Mihail şi Gavril, autorul ne spune că &#8220;Desigur, este vorba despre îngeri&#8230;&#8221; Stimate domn, Arhanghelii sunt căpeteniile, şefii îngerilor. De ce îi coborâţi în rang. E ca şi cum i-ai spune unui general soldat, nu-i aşa? În plus, Mihail e primul Arhanghel în grad, iar Gavril socotit al doilea !</span><br /><span style="font-size: large;"> De altfel, denumirea vine din greacă, unde &#8220;arche&#8221; = comandant, conducător, cel mai mare, iar &#8220;anghelos&#8221;= mesager, sol, înger, deci &#8220;Arhanghel&#8221; înseamnă &#8220;Comandantul îngerilor&#8221;, &#8221; Cel mai mare mesager&#8221;.</span><br /><span style="font-size: large;"> Mai spuneţi că &#8220;Gabrielii de astăzi pot fi mandrii (de ce cu dublu &#8220;i&#8221; ): numele lor, înseamnă &#8220;Dumnezeu este puterea mea&#8221;. Gabrieli de mâine nu vor putea fi mândri, numai cei de azi? Eu vă spun că nici unii nu pot fi mândri numai pentru că îi cheamă aşa. Ei trebuie să se comporte ca atare, ca să aibă acest drept. Iniţial, numai părinţii şi naşii de botez merită să fie mândri că le-au dat numele. </span><br /><span style="font-size: large;"> 3.În articolul &#8220;Omul care sfinţeşte locul&#8221;, apar obişnuitele osanale direcţionate către domnul primar, dar autorul şi-a dat seama că devine penibil şi nu a avut curajul să semneze articolul sau şi l-a scris primarul singur? Altfel, de ce nu îi obligă să semneze ce au scris, mai ales că se zice că răspund pentru ceea ce scriu?</span><br /><span style="font-size: large;"> 4. În articolul &#8220;Un strigăt de ajutor în atenţia cetăţenilor Comunei Măgureni&#8221;, autoarea Aida Iarca ne anunţă că &#8220;s-a realizat podul peste pârâul Proviţa, pod ce face legătura între două judete, Prahova şi Dâmboviţa.&#8221; Oare? Podul nu uneşte numai malurile Proviţei, ajunge până în judeţul Dâmboviţa şi-l uneşte cu judeţul Prahova? Cam lung pod! Aceeaşi autoare ne anunţă că acum &#8220;cetăţenii comunei vor putea ajunge mai repede la picnicuri pe renumitul islaz Ruda.&#8221; Asta da realizare: vom putea &#8220;paşte&#8221; mai repede pe islazul Ruda, numai iarbă să fie ! Ne anunţă apoi că &#8221; unii răuvoitori au început să-şi aducă gunoiul menajer şi să-l arunce pe &#8220;lateralele accesului către traversarea podului&#8221;. Dar cine traversează podul? Sau nu ştie autoarea ce înseamnă a traversa. Ce ziceţi: n-o să cadă de pe pod dacă vrea să-l traverseze? Şi care sunt lateralele pentru traversarea podului ? Ar fi bine să vorbiţi româneşte stimată redactor, ca să înţelegem şi noi. Ca să termine tot cu o &#8220;perlă&#8221;, autoarea ne mai spune că &#8220;avem o comună frumoasă, bine aşezată între dealuri.&#8221; Între care dealuri? Nu cumva la poalele lor, între două ape, Prahova şi Proviţa?</span><br /><span style="font-size: large;"> Succes, onorabil &#8220;redactor&#8221; !</span><br /><span style="font-size: large;"> 5. În articolul &#8220;Codrul nu mai este fratele bun al românilor &#8221; autorul, din nou anonim, după o cacofonie ( &#8220;ca cel&#8221; ) ne anunţă că după un obicei din Bucovina,&#8221;cine tăia un copac trebuia să pună 10 în loc&#8221;. Oare încăpeau 10 copaci în locul unuia ? Apoi, după o nouă cacofonie (&#8220;ca cei”), se ia de cei care au tăiat un &#8220;copac ilegal &#8220;. Ce o fi făcut bietul copac de este ilegal ?</span><br /><span style="font-size: large;"> Pentru că nu ştiam, suntem anunţati că avem păduri &#8220;dar şi zone întinse unde acestea lipsesc&#8221;. Nu am văzut copaci în centru, pe uliţe sau pe câmp. Până şi titlul este o minciună: nu codrul nu mai este frate bun al românilor, ci invers. Codrul nu taie români, ci românii taie codrii ! Codrul este la fel de iubitor şi darnic, frate, dar oamenii au devenit duşmanii lui. Nu-i aşa ?</span><br /><span style="font-size: large;"> 6. <strong>O mostră de infatuare, vecină cu lipsa bunului simţ, care merge până la subestimarea cititorilor (incapabili să-l înţeleagă !? ), vine de la domnul Liviu Ungureanu</strong>.</span><br /><span style="font-size: large;"> În nr. 50 al publicaţiei, sub un titlu mai lung decât articolul în sine, autorul începe prin a spune că &#8220;scrierile mele au o tentă filosofică&#8221;. Doar 6 cuvinte şi mai multe greşeli. Care scrieri, domnule ?</span><br /><span style="font-size: large;">Unde sunt, ca să le citim şi noi ? Ce fel de tentă filosofică au ele dacă în limba română nu există cuvântul sau ai vrut să spui &#8220;filozofică&#8221;? Scrii în limba română, nu în spaniolă. Deci, unde sunt acele scrieri personale care ne arată &#8220;drumul spre înţelepciune sau spre libertate&#8221; ? Hotărăşte-te! Înţelepciunea nu e acelaşi lucru cu libertatea. Deci, unde duce drumul? Ai dat un răspuns: &#8220;spre centrul fiinţei mele sau a ta.&#8221; Înainte de a face pe filozoful cu cetăţenii care îşi doresc cu totul altceva, învaţă limba română, pentru că se spune corect &#8220;tale&#8221; şi nu &#8220;ta&#8221;. Ne spui şi nouă unde este centrul fiinţei tale, nu cumva &#8230;&#8230;Revii şi în nr. 51 al gazetei şi sub titlul &#8220;Superficialitate, răutate sau gândire mediocră&#8221;,dovedeşti toate aceste caracteristici, astfel:</span><br /><span style="font-size: large;">-a. Superficialitate. </span><br /><span style="font-size: large;"> &#8211; În prima frază scrii &#8220;sau poate chiar a sănătăţii mentale&#8221;, fără a fi o propoziţie (nu are subiect şi predicat) şi nici măcar o legătură cu restul frazei. Apoi scrii &#8220;articolele &#8230; ce spui&#8221;. Spui sau scrii în gazetă ? &#8220;Până nu vom cunoaşte fiecare rolul şi locul în societate&#8221;. Al cui rol şi loc ? Nu voiai să scrii &#8220;până nu ne vom cunoaşte&#8230;&#8221; ? &#8211; &#8220;Ţara asta nu va merge bine niciodată&#8221;. Păi, spuneai că nu va merge bine numai până nu vom cunoaşte rolul nu ştiu cui, nu-i aşa ?</span><br /><span style="font-size: large;">-b. Răutate.</span><br /><span style="font-size: large;">&#8211; &#8220;Nimeni nu ar trebui să aibă o asemenea gândire comunistă&#8221;. Cine eşti tu să hotărăşti dreptul oamenilor de a gândi cum vor ?</span><br /><span style="font-size: large;">&#8211; &#8220;M-am obişnuit să fiu permisiv cu oamenii .&#8221; Ai avea o altă soluţie, ce ai putea să le faci ? Dar mai ai şi grijă să clarifici că numai &#8221; în anumite situaţii.&#8221;</span><br /><span style="font-size: large;">-&#8221; ni se aliniază acţiunilor noastre &#8220;. Termeni ca &#8220;alinierea oamenilor&#8221; ce fel de gândire caracterizează, ştii ? Şi de ce şi ni şi noastre ? Poţi spune &#8220;ni se aliniază acţiunilor voastre &#8221; sau &#8221; li se aliniază acţiunilor noastre&#8221; ? </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">-c. Gândire mediocră.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> &#8211; &#8220;Cei care noi credem că ni se aliniază acţiunilor noastre vor face şi ei cândva lucruri interesante, la care noi poate nu vom ajuta.&#8221; Pe lângă faptul că foloseşti un termen nepermis cum e alinierea oamenilor, iţi arăţi adevărata faţă, adică, dacă pe voi (care voi) vă ajută, voi să vă daţi în lături ?</span><br /><span style="font-size: large;">Asta da gândire ! Când vorbeşti de &#8220;acţiunile noastre &#8221; la cine te gândeşti, sunteţi vreo grupare secretă, de ce nu ne spui ?</span><br /><span style="font-size: large;">&#8211; &#8220;Unii redactori de ziar&#8230;să ne releve situaţii distorsionate din viaţa de zi cu zi .&#8221; Rolul ziariştilor nu este acela de a reda realitatea ? Trebuie să o prezinte &#8220;distorsionată&#8221; ?</span><br /><span style="font-size: large;"> Iţi dau un sfat prietenesc: elimină răutatea şi infatuarea, iubeşte modestia, mai învaţă limba română şi atunci poate vei iubi oamenii şi ei te vor iubi, la rândul lor sau măcar te vor respecta.</span><br /><span style="font-size: large;"> 7. Articolul &#8220;Varul şi măgurenarul, o unire înegrită de fum&#8221;, începe cu o greşeală chiar din titlu:&#8221; înegrită &#8221; se scrie &#8220;înnegrită &#8220;,cu dublu n . După autor, deşi varul a apărut înainte de Christos, la Măgureni a apărut numai în secolul xx, deşi varul gras era folosit în lume şi pe vremea romanilor.</span><br /><span style="font-size: large;">Biserica din Măgureni nu s-a construit cu var sau nu ştii ce înseamnă secolul &#8221; xx&#8221; ?</span><br /><span style="font-size: large;"> Ni se spune că &#8220;varniţa este o denumire regională &#8221; !? Eu îi spun autorului că vine de la cuvântul bulgăresc &#8220;varnica&#8221;. Confundă vărarii, adică acei oameni care produc varul, cu &#8220;vărniţarii&#8221;, adică cei ce construiesc cuptoarele de var (varniţa este în realitate groapa în care se introduce piatra de var, nu şi cuptorul propriu zis). Combustibilul folosit este &#8220;foarte variabil&#8221; după autor şi nu &#8220;foarte variat&#8221;, de parcă ar fi tot una. Apoi autorul face o mare descoperire, aceea că &#8220;cea mai mare problemă acestor cuptoare (n.r. corect a acestor cuptoare) este poluarea .&#8221; Poluarea nu e problema cuptoarelor ci a noastră şi a mediului înconjurător, cuptoarele fiind cele care o produc, fără ca ele să sufere. Fumul este &#8221; foarte negru şi dens, aproape irespirabil &#8220;(nu complet irespirabil), dar dacă este numai aproape irespirabil de ce &#8220;face ca totul in jur să moară &#8221; ?</span><br /><span style="font-size: large;"> Spune autorul că fumul &#8220;stă foarte aproape de sol&#8221; şi &#8220;se depune pe iarba de pe păşuni .&#8221;</span><br /><span style="font-size: large;"> Păi ori una, ori alta, stă aproape sau se depune ? &#8220;iarba e pascută de vitele noastre, fie vaci sau oi &#8221; (vedeţi că de capre nu e păscută, deci să creştem numai capre ), iar noi bem laptele lor&#8221; (câţi beau lapte de oaie ?). &#8221; Solul din jurul varniţelor este complet ars .&#8221; Păi dacă solul arde, de ce nu îl folosesc drept combustibil nefiind poluant ? </span><br /><span style="font-size: large;"> &#8220;Sunt surse de venit a celor care le fac&#8221;, spune autorul neştiind să facă acordul gramatical.</span><br /><span style="font-size: large;"> “Sunt nişte bube negre ale mediului dar şi al peisajului pitoresc” (nu ale ), confirmă cele de mai sus.</span><br /><span style="font-size: large;"> Contra acestui fenomen, autorul ne cere să luăm cu toţii o măsură, chiar dacă noi nu avem dreptul să luăm măsuri, ci numai cei plătiţi pentru asta. Şi pentru ce ? &#8220;Măcar să încercăm să îl reducem la minim .&#8221; Da! Eu cer să luăm măsuri : din 4 &#8220;varniţi&#8221; să rămână una, dar care!? E anticonstituţională discriminarea, de ce unii da şi alţii ba?</span><br /><span style="font-size: large;"> În încheiere mă adresez domnului fondator, profesor Gheorghe Iarca, cu rugămintea ca măcar pentru o brumă de mândrie să ia măcar două măsuri pe care le propun gratis:</span><br /><span style="font-size: large;">a. Stabiliţi un redactor şef sau un corector capabil să nu mai accepte la publicare orice bazaconie.</span><br /><span style="font-size: large;">b. Scăpaţi de redactorii oportunişti, care vă fac mult rău cu laudele, mai ceva decât cele de odinioară, sau cu lipsa lor de cunoştinţe, mai ales de limba romană.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><em><strong><span style="font-size: large;">E penibil ca după nişte citate din &#8221; FAUST &#8220;, să aduci omagii primarului şi viceprimarului comunei!</span></strong></em></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><strong>Dipl. Ec. Paul Neguriţă</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/decadere/">DECĂDERE</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/decadere/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un act fără precedent !</title>
		<link>https://pavaza.ro/un-act-fara-precedent/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/un-act-fara-precedent/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 14:25:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Lilian Cătălin Vişoiu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49484</guid>
		<description><![CDATA[<p>Foto: viataingorj.ro Un act fără precedent ! Deşi credeam că aşa ceva nu poate fi posibil, iată că realitatea ne arată că în România zilelor noastre se poate întâmpla absolut orice. Taman în mijlocul comunei, în loc central şi păzit, inclusiv de privirile vigilente ale oamenilor, vulturul situat pe monumentul închinat eroilor, un simbol al [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/un-act-fara-precedent/">Un act fără precedent !</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Vultur-statuie-.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49485" alt="Vultur - statuie" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Vultur-statuie-.jpg" width="208" height="314" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49485" alt="Vultur - statuie" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Vultur-statuie-.jpg" width="208" height="314" /></noscript></a></p>
<p><span style="color: #0000ff;">Foto: viataingorj.ro</span></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>Un act fără precedent !</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Deşi credeam că aşa ceva nu poate fi posibil, iată că realitatea ne arată că în România zilelor noastre se poate întâmpla absolut orice. </span><br /><span style="font-size: large;"> Taman în mijlocul comunei, în loc central şi păzit, inclusiv de privirile vigilente ale oamenilor, vulturul situat pe monumentul închinat eroilor, un simbol al localităţii, a dispărut de pe monument. </span><br /><span style="font-size: large;"> De semnalat este faptul că furtul unor embleme similare s-a petrecut, cam în aceaşi perioadă, şi în alte câteva localităţi prahovene.</span><br /><span style="font-size: large;"> Din surse am aflat că statueta de bronz care tronează acum pe monument nu este cea originală. Consiliul local al comunei Măgureni şi primăria au alocat bani şi au achiziţionat un nou vultur care, deşi nu mai are acelaşi aspect şi patină, întregeşte monumentul. Dispariţia acestui simbol a scandalizat şi a pus pe gânduri pe toată lumea.</span><br /><span style="font-size: large;"> Actul în sine (furtul acestui simbol) reprezintă infracţiune iar persoana sau persoanele care au săvârşit această faptă, ar trebui identificate şi trase la răspundere. </span></p>
<p><span style="font-size: large;"> Sperăm că poliţia va face toate demersurile pentru identificarea şi tragerea la răspundere a acestor persoane, având în vedere valoarea prejudiciului, dar mai ales valoarea istorică, de patrimoniu si sentimentală a acestor simboluri naţionale.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;"> Lilian Cătălin Vişoiu</span></strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/un-act-fara-precedent/">Un act fără precedent !</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/un-act-fara-precedent/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Vultur-statuie--150x150.jpg" length="7458" type="image/jpg" />	</item>
	</channel>
</rss>
