România are una din cele mai întinse suprafeţe cu potenţial agricol din Europa. Economic vorbind agricultura, de-a lungul timpului, ne-a scos din multe dificultăţi, cu alte cuvinte pământul ne poate salva…
Dispunerea naturală ne ajută. Tot ce avem de făcut este să folosim această resursă în avantajul nostru.Conform programului ‘Dezvoltării iniţiativelor antreprenoriale, în mediul rural’există o serie de bune practici agricole care pot contribuii la conservarea solului şi care trebuie respectate dacă dorim să practicăm o agricultură durabilă.
1. Nu da foc miriştilor!
În mod tradiţional agricultorii considerau că prin această practică ar favoriza realizarea lucrărilor agricole necesare pentru pregătirea următoarei campanii pentru însămânţare economisind astfel energie şi apă. În realitate, incendierea miriştilor diminuează fertilitatea solului, pe termen mediu şi lung, deoarece se pierde o parte importantă din materia organică. În plus arderea miriştilor distruge insectele şi nevertebratele care sunt utile pentru sol, diminuând astfel o sursă de hrană pentru fauna salbatică, sărăcind calitatea peisajului şi mai ales favorizând eroziunea.
2 Utilizează cu grijă apa pentru irigaţii. Apa care ajunge în sol poate să antreneze stratul cel mai superficial al solului şi să preia astfel covorul fertil. Din acest motiv este foarte important să reglăm apa pentru irigaţii în funcţie de caracteristicile terenului, de panta acestuia, şi de cantitatea de apă ce urmează să fie folosită.
3 Practică încărcări adecvate cu animale . Este important să cunoaştem care este încărcarea maximă cu animale pe care o poate suporta un teren. Suprapăşunatul distruge covorul vegetal al terenului, lăsându-l fără protecţie faţă de efectele vântului şi ale ploilor, distrugând stratul superficial al solului, care în multe cazuri, este cel mai fertil.
4. Utilizează păşunile, pământurile şi islazurile abandonate. Pe pământurile abandonate se poate produce o invazie de vegetaţie ierboasă şi cu arbuşti, care creşte riscul de incendiu urmat de eroziune. Când într-o zonă apare în mod semnificativ această problemă a terenurilor abandonate, devine util să se profite de aceste resurse prin intermediul păşunatului excesiv. În acest fel se vor rentabiliza terenurile cu ajutorul unei abordări durabile şi, în acest timp, se vor evita riscurile de incendiu.
5 Practică rotaţia culturilor.
Această practică îmbunătăţeşte pământul fără a fi necesar a se recurge în mod exclusiv la îngrăşăminte artificiale pentru a-l recupera. Jumătate din populaţia globului lucrează în agricultură. În România, oamenii, işi muncesc pământul, din ce în ce mai puţin. Suprafața agricolă a României a scăzut uşor de la un an la altul. Terenurile nelucrate, pun în pericol și culturile din împrejurimi. Ţinând cont că o bună parte din populaţia de la sate este formată din bătrâni, aceştia nu mai pot face agricultură, nu au bani pentru a-și achiziționa utilaje și nici încredere de a-și da terenurile în arendă, de teama să nu fie păcăliţi, lasă suprafeţe din ce în ce mai mari nelucrate. Şi astfel începe ‚ blestemul pământului’…

Oana Daragiu

The post Bunele practici agricole appeared first on Pavaza.

Viaţa prin deşeuri. Un nou mod de a trăi?

Pe 25 septembrie s-a desfăşurat Campania Let’s do it Romania!, campanie care presupune munca voluntară de a aduna gunoaie de pe stăzi, parcuri, trasee turistice etc. Implicându-mă în această campanie m-am lovit de realitatea dură şi mai ales de indiferenţa oamenilor, ceea ce m-a determinat să vin în ajutorul dumneavoastră cu informaţii noi, utile, care ar putea ajuta în gestionarea corectă a deşeurilor. Acestea reprezintă o consecinţă importantă a modului de viaţă modern, caracterizat prin consumuri ridicate de materii prime şi energie, rezultând un volum important de produse inutilizabile, considerate deşeuri. Omenirea ,zi de zi ,este chemată să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile umane. Volumul deşeurilor a crescut îngrijorător, sporind, de asemenea, nocivitatea şi timpul lor de degradare şi integrare în mediu. Stiaţi că, dacă cele 6 miliarde de oameni de pe glob ar trăi şi ar consuma la fel ca europenii, am avea nevoie de trei planete pentru a trăi? Stiaţi că prin reciclarea unei cutii de aluminiu de la băuturile răcoritoare economiseşti destulă energie pentru a lucra pe laptop timp de 10 ore?
Fă şi tu ceva! Află ce poţi face tu pentru mediu!
În fiecare zi, fie că suntem la serviciu, acasă sau în vacanţă, prin schimbarea unor mentalităţi şi a unor obiceiuri putem reduce impactul asupra mediului prin adoptarea unui comportament responsabil, la nivel de individ, dar şi de grup. Sunt gesturi şi actiuni simple, dar cu efect îndelungat şi mai ales important în vederea reducerii consumurilor de energie neregenerabile, cantităţilor de poluanţi emisi şi nu în ultimul rând a cantităţilor de deşeuri generate.
Ce putem face acasă sau în vacanţă:
Să ducem deşeurile de hârtie, plastic sticlă la un centru de colectare, putem reduce cu 70% cantitatea de deşeuri eliminate în rampe ecologice sau incinerate şi ne suplimentăm şi bugetul;
Nu arunca substanţele chimice sau ulei prin sistemul de scurgere (vopsea, lacuri, insecticide, medicamente, ulei de gătit, ulei de motor). Toate aceste poluează apa şi, în acelasi timp, deteriorează conductele.
Nu arunca gunoaie în lacuri, mări, râuri. Dacă te duci la plajă, du gunoiul la un coş special amenajat.Gunoaiele aruncate pot ajunge la mari distanţe, cărate de curenţii marini, şi de vânt. De asemenea ele pot ucide peşti , alte vieţuitoare marine sau păsări;
Să folosim pungi din hârie, sacoşe din material textil şi nu din plastic care se degradează foarte greu, în aproximativ 400 ani;
Să spălăm hainele la masina de spalat la temperatura de 30-40 C, încărcată 100%, pentru a ecomomisi 35% energie;
Să utilzăm becuri economice în locul celor obişnuite; dacă înlocuiesti un bec obişnuit de 60W cu un bec ecomonic cu consum redus de 11W, eviţi degajarea a 280 kg CO2 în atmosfera şi reduci factura de curent;
Să oprim motorul autoturismului când suntem blocaţi în trafic, pentru a reduce emisiile şi a economisi combustibil.
Ce putem face la serviciu:
Sa stingem lumina atunci cand este suficienta lumina naturala si la terminarea programului de lucru, la iesirea din birou sau din incapere.
Sa inchidem complet calculatoarele, monitoarele, aparatele de aer conditionat atunci cand nu le mai utilizam;
Sa folosim ambele fete ale colii de hartie, sa incarcam cartusele si tonerele de la imprimanta;
Sa diminuam cantitatile de solvent sau solutii cu solvent utilizate;
sa reciclam si sa recuperam o cantitate cat mai mare de deseuri de productie si industriale in mijloace adecvate si sa le valorificam sau sa le eliminam controlat la instalatii autorizate sau operatori autorizati;
sa anuntam imediat sursele de pierderi de apa, abur, gaze naturale, aer comprimat si deversarile de produse sau deseuri poluante.
Astfel indiferent de locul in care te afli poti ocroti natura, spatiile verzi, si poti participa la amenajarea si intretinerea lor, nu numai pentru ca asa este corect, ci pentru ca este in interesul nostru pe termen lung.

Oana Daragiu

The post Viaţa prin deşeuri. Un nou mod de a trăi? appeared first on Pavaza.

Salvarea Pământului stă în puterea noastră!

Natura este tot ceea ce ne înconjoară.

Încă de la apariția sa pe Pământ omul a început să cunoască natura și a înțeles că viața sa este legată de aceasta. Din natură, omul își ia tot ce îi este necesar vieții, dar din dorința de a avea mai mult acesta a construit drumuri, locuințe, fabrici.
Pentru a obține toate acestea a distrus unele medii de viață ale unor plante și animale, a tăiat fără milă pădurile, a poluat apa, solul, aerul. Cu alte cuvinte legătura dintre om și natură este foarte strânsă, însă singurul beneficiar este omul, de aceea, această legătură este din ce în ce mai fragilă. 
Dacă nu ne schimbăm mentalitatea, comportamentul acum, și nu mai putem asigura calitatea vieți omenești, tot mai mulți oameni se vor lupta pentru resurse naturale, care sunt din ce în ce mai reduse.
Consumăm tot mai mult din resursele naturale, unele fiind neregenerabile, ceea ce înseamnă că viitorul nostru va fi mai puțin sigur, cu atât mai mult cu cât populația lumii continuă să crească.
Protejarea mediului este fundamentală, trebuie să învățăm să consumăm rațional pentru a ajunge la nivelul corespunzător de calitate a vieții, trebuie să ne gândim și la nevoile generațiilor viitoare.
Prin consumul rațional de apă, oprirea defrișării pădurilor, gestionarea corectă a deșeurilor putem evita dezastrele ecologice.

Salvarea Pământului stă în puterea noastră! Începând de acum trebuie să protejăm și să cunoaștem natura. Sunteți pregătiți? Împreună putem face ceva pentu a ne salva!

Natura este arta lui Dumnezeu cel veșnic. Dante Aligheri

Oana Daragiu

The post Salvarea Pământului stă în puterea noastră! appeared first on Pavaza.