Inventatorul Justin Capră a încetat din viaţă, luni seară. Justin Capră avea 82 de ani şi a murit la Spitalul Judeţean din Ploieşti.

Virgilius Justin Capră s-a născut pe 22 februarie 1933 la Măgureni – Prahova. Era inginer și unul dintre cei mai cunoscuți inventatori români.

Înainte de toate Justin Capră a fost un bun român, care prin tot ceea ce a întreprins în viaţă a dat dovadă de patriotism şi iubire de oameni. Cei care au avut şansa să-l cunoască au conştientizat cât de mult îşi iubea acest om ţara, cât respect avea pentru înaintaşi, pentru români.

Realizările sale în domeniul inventicii, al inovaţiei şi tehnologiei sunt de notorietate mondială, prin eforturile sale contribuind la promovarea României în lume. Invenţiile şi inovaţiile sale au dus la progresul omenirii, acestea regăsindu-se în cele mai înalte domenii ale cercetării şi tehnologiei mondiale. Totodată, domnia sa era implicat activ  în proiecte care vizau valorificarea invenţiilor româneşti.

Justin Capră stă dovadă, alături de alte figuri proeminente ale României, geniului creator al acestui popor.

Pavăza Carpaţilor îşi exprimă regretul pentru trecerea în nefiinţă a marelui inventator, inginer Justin Capră.  

Dumnezeu să-l odihnească!

Lilian Cătălin Vişoiu

The post Justin Capră, o legendă a inventicii româneşti, a murit ! appeared first on Pavaza.

Simbol naţional denigrat – Mihai Eminescu

Goana după senzaţional, rating, utilizatori, creşterea vânzărilor, vizibilitate, etc., sunt elemente care au transformat profund societatea  românească în ultimii ani. De multe ori, presa, mass-media în general, au promovat cu sau fără intenţie „valori”  şi au creat “tendinţe” care îşi arată roadele în cele mai nefericite moduri.

Extravaganţa unora şi nebunia după reclamă prin orice mijloace, banii, au făcut ca valori şi simboluri naţionale, să fie asociate în diferite moduri cu interesul particular, călcând în picioare onoarea şi demnitatea, statutul unor figuri proeminente ale României.

Decredibilizarea, aruncarea în derizoriu şi distrugerea fundamentului cultural, istoric care animă un popor sunt atribute tot mai întâlnite în ultima vreme.

Unii, teribilişti de fel, spânzurau, cu ceva timp în urmă, păpuşi cu chipul marelui Avram Iancu, lovind în simboluri naţionale, în sentimentele unei naţiuni. Alţii (compania Veneris), mai nou, asociază imaginea marelui poet Mihai Eminescu cu produse pentru depistarea bolilor sexuale, justificând un interes în prevenţia acestora. Acest interes ar putea fi înţeles, însă nu poate fi acceptată asocierea între produsele promovate de această companie şi figura emblematică a ilustrului Mihai Eminescu.

Compania Veneris, cea la care facem referire, argumentează gestul prin aceea că poetul ar fi suferit de sifilis. Justificarea este puerilă şi lipsită de relevanţă.

Această publicitate (denigrare) a produs scandal public, comentariile la adresa ei pe reţelele sociale fiind unanim  dezaprobatoare. Ba mai mult, foarte mulţi oameni şi-au pus problema dacă acest fapt nu reprezintă o infracţiune, având în vedere atingerea adusă unor valori sociale ocrotite de lege.

Campania publicitară care s-a folosit în mod denigrator de imaginea unui simbol naţional, mare patriot, vizionar  şi geniu universal – marele poet Mihai Eminescu – trebuie să atragă atenţia tuturor instituţiilor statului, care ar trebui să sancţioneze asemenea derapaje.

Nu ar trebui să fie permis ca interesul naţional să fie lezat de interesul material, mărunt al unor indivizi.

Chiar dacă, în prezent, compania a retras imaginea poetului asociată produselor respective, răul a fost făcut.

Societatea românească nu ar trebui să îngăduie asemenea comportamente.

Lilian Cătălin Vişoiu

                                                                                              Foto: lecturiada.blogspot.com

The post Simbol naţional denigrat – Mihai Eminescu appeared first on Pavaza.

De la propagandă, la realitate !

Mesajul viral care circulă pe internet, referitor la rezistenţa armatei române în faţa unui atac din partea Rusiei (după spusele unora armata română nu ar rezista mai mult de treizeci de minute în cazul unui atac armat), informaţie lansată în scopul de a alarma populaţia, a descumpăni şi a pune presiune psihologică pe oameni şi pe instituţiile de forţă ale unui stat, nu reprezintă decât un atac psihologic, parte a unei strategii de manipulare lansată prin mijloace informaţionale ( în acest caz o reţea de socializare) de către forţe interesate în destabilizarea psihologică a unui eventual adversar.

La prima vedere cititorul poate părea descumpănit, însă, cine analizează mai atent mesajul şi îşi ia răgazul să gândească mai profund problema, realizează că lucrurile, pe fond, nu stau chiar aşa. Argumentele care susţin acestă afirmaţie sunt atât de natură economică cât şi militară şi ele vin din realitatea concretă cu care se confruntă Rusia. Din punct de vedere economic să nu uităm că ţara vecină se confruntă cu propriile probleme de natură economică, dezvoltare tehnologică şi nivel de trai. Nu cred că oamenilor de rând din Rusia le arde de război, ci mai degrabă de grija zilei de mâine, lucru valabil  de altfel şi în cazul cetăţenilor români. Pe de altă parte, trebuie punctat şi faptul că, din punct de vedere militar, nimeni nu mai ştie în ce măsură Rusia şi-a modernizat armata, după destrămarea URSS-ului. Susţinerea unui război înseamnă resurse uriaşe pe toate planurile.

Revenind la afirmaţiile respective care au creat mare vâlvă în mediul virtual, aspectul primordial în această chestiune îl constituie faptul că totuşi România, în afară de propriul sistem de apărare – armata română cât şi celelalte instituţii implicate în procesul de apărare a siguranţei naţionale – este parte a unui sistem de apărare care impune membrilor apărarea comună în cazul unei agresiuni. Aceasta este raţiunea NATO.

Informaţia care a devenit virală (manipularea) pe internet, ocoleşte tocmai această realitate – România este membră NATO. Soldaţii români au participat în diferite teatre de operaţiuni alaturi de alte trupe ale Alianţei. România a participat la războaie, istoria stă dovadă în acest sens, de la daci şi până în prezent.

Lilian Cătălin Vişoiu

The post De la propagandă, la realitate ! appeared first on Pavaza.

Cercetarea militară, siguranţa naţională şi geniile României

Recentele acţiuni ale Rusiei în Crimea şi Ucraina au readus în atenţia opiniei publice problematica securităţii naţionale şi globale. Deşi acţiunea din Crimea părea de neconceput pentru secolul 21, s-a dovedit că securitatea naţională a unui stat depinde de sistemul de alianţe militare la care acesta are apartenenţă şi nu în ultimul rând de capacitatea militară proprie de care dispune. Nu este de neglijat sistemul politico-economic şi climatul de stabilitate al statului respectiv, încrederea populaţiei într-un mecanism de justiţie corect şi eficient, capabil să răspundă eficient provocărilor, siguranţa socială a cetăţenilor.

În ceea ce priveşte cercetarea şi noile tehnologii din domeniul militar, un stat puternic şi responsabil nu trebuie să  abandoneze sau să diminueze investiţiile în acest domeniu. Apartenenţa unei ţări, a unei armate la un sistem integrat de apărare colectiv de genul NATO, la care şi România este membru, nu trebuie să neglijeze dezvoltarea militară proprie, acele tehnologii noi care pot contracara un adversar într-un conflict armat purtat prin mijloace convenţionale sau prin metode alternative care pot slabi capacitatea unui stat de a-şi asigura suveranitatea.

Cercetarea militară proprie a unui stat, tehnologiile generate de această activitate pot  constitui forţa capabilă să surprindă un adversar în cazul unui conflict. În acest sens, pe lângă instituţiile implicate statutar în activitatea de cercetare-dezvoltare s-ar impune o mai bună colaborare şi un interes mai mare al acestora cu entităţile din afara sistemului, companii private care au activitate de cercetare în domenii conexe cercetării din industria militară şi nu în ultimul rând acordarea unei mai mari atenţii cercetărilor particulare desfăşurate de persoane fizice, specialişti sau entuziaşti pasionaţi de ştiinţă şi tehnologie.

S-a dovedit pe parcursul timpului că ideile unor oameni au adus progresul, au schimbat soarta războaielor, anumite rezultate ştiinţifice nefiind neapărat dependente de “laboratorul de cercetări” cum greşit apreciază unii “specialişti”.

România trebuie să-şi valorifice acest potenţial, geniul creator recunoscut în toată lumea pe parcursul timpului.

Unde ar fi fost astăzi România dacă ar fi existat viziune iar factorii de decizie s-ar fi implicat activ în sprijinirea şi valorificarea unor invenţii româneşti care au revoluţionat domenii ale ştiinţei şi economiei mondiale:  Nicolae Paulescu, Henri Coandă, Traian Vuia, Ana Aslan, Ion Şt. Basgan, , Ştefan Odobleja, Nicolae Vasilescu-Karpen, Anastase Dragomir, Petrache Poenaru, Ioan Cantacuzino,  George (Gogu Constantinescu), Justin Capră, Eugen Pavel şi mulţi alţi compatrioţi ?

Lilian Cătălin Vişoiu

The post Cercetarea militară, siguranţa naţională şi geniile României appeared first on Pavaza.

Mesaj pentru cetăţenii comunei Măgureni

Stimaţi concetăţeni,

Publicaţia Pavăza Carpaţilor a încercat pe parcursul timpului să vă ofere informaţii şi să dezvăluie adevărul în privinţa unor chestiuni care privesc interesul dumneavoastră, interesul comunei Măgureni şi al României, în general.
Pe parcursul timpului am constatat că mulţi dintre dumneavoastră aţi avut prilejul să vă convingeţi de cele relatate şi probate cu documente în acest ziar. Chiar dacă au fost spuse lucruri dure, adevărul trebuie cunoscut şi el iese întotdeuna la lumină.
Deşi unii oameni au crezut că lansarea acestui ziar este un instrument de propagandă sau un mijloc de a câştiga vreo funcţie la primăria Măgureni, cred că a venit momentul ca toată lumea să realizeze că singura menire a publicaţiei este aceea de a lupta pentru binele acestei comunităţi, de a demasca minciuna, impostura şi felul în care unii aleşi înţeleg să-şi facă datoria faţă de comunitatea care i-a propulsat în acele funcţii. Timpul va dovedi că am avut dreptate atunci când am tras semnale şi am incriminat multe acţiuni ale autorităţilor locale.
Aşa cum toată lumea cunoaşte, nevoia ne-a făcut să fim uniţi încă din anul 2007 atunci când un pericol serios ameninţa dealul din mijlocul localităţii. La acea vreme, dar şi ulterior, am demonstrat că uniţi putem învinge, împiedicând exploatarea de carieră care ar fi afectat iremediabil viaţa oamenilor din comună şi poate chiar viitorul acestei localităţi. Din păcate, pericolul amintit încă planează asupra localităţii. Tot atunci s-a constituit Grupul de Iniţiativă format din oameni din Măgureni, Satul Banului şi Cocorăştii Caplii. Acest grup a coordonat acţiunile întreprinse în toată perioada respectivă şi a fost liantul care a coalizat cetăţenii comunei. Este de notorietate faptul că schimbarea primarului din Măgureni la alegerile de acum 4 ani a fost posibilă datorită forţei şi unităţii de care cetăţenii au dat dovadă.
Din nefericire, evenimentele au luat o turnură pe care, noi, cei care l-am sprijinit pe Iarca Gheorghe pentru a deveni primar, nu am prevăzut-o. Încă de la “înscăunare”, actualul primar Iarca Gheorghe ne-a demonstrat că scopul său fusese să obţină funcţia de primar pentru a satisface interesele proprii şi ale acoliţilor lui, dovedind că nu a crezut în principiile pe care le-a afirmat şi care ne-au determinat să îl sprijinim. Pe parcursul timpului, am prezentat în ziar multe situaţii în care Iarca Gheorghe nu a avut un comportament adecvat, atât din punct de vedere profesional cât şi din punct de vedere moral. Mă voi limita să amintesc aici un singur aspect pentru care există suficiente dovezi, şi anume faptul că actualul primar a încercat şi încearcă, prin orice mijloace, să acapareze pentru el şi ai lui zona cea mai frumoasă a comunei şi cu cel mai mare potenţial de dezvoltare şi care ar trebui să servescă întregii comunităţi- zona RUDA. Mulţi dintre cei care au dus o luptă cinstită pentru apărarea localităţii (amintesc aici în special problema generată de cariera de la Cocorăştii Caplii) şi care au contribuit activ la schimbarea primarului anterior şi “înscăunarea” domnului Iarca Gheorghe în funcţia de primar, ne-am simţit trădaţi, am fost jigniţi iar idealurile noastre în ceea ce priveşte binele localităţii au fost deturnate, după ce au fost bine valorificate de Iarca Gheorghe pentru a-şi atinge scopul suprem – funcţia de primar.
În acest moment ne aflăm în faţa unei răscruci. În data de 10 iunie vom fi din nou la urne pentru a alege viitorul primar precum şi pe concetăţenii care ne vor reprezenta în consiliu. Vom fi puşi în situaţia de a alege între actualul primar, care în condiţiile actuale este creditat cu cele mai multe şanse, în special datorită sistemului de vot care îl avantajează (va ieşi primar cel care va întruni cele mai multe voturi din primul tur) şi o altă persoană care poate să reprezinte o schimbare în bine pentru oamenii din Măgureni.
Aşa cum se ştie, pentru funcţia de primar candidează şapte persoane. Acest lucru îl avantajează clar pe primarul în funcţie. În situaţia de faţă, candidaţii pentru funcţia de primar vor lua câte o parte din voturile cetăţenilor, însă insuficient pentru a câştiga fotoliul de primar. Raţiunea ne spune că pentru a se putea produce o schimbare, oamenii ar trebuie să voteze masiv unul dintre contracandidaţii actualului primar.

Faptele, statura morală şi, nu în ultimul rând, ataşamentul său pentru această localitate şi pentru locuitorii ei, mă îndreptăţesc atât pe mine cât şi pe majoritatea oamenilor care îl cunosc, să-l propunem şi să-l susţinem pentru funcţia de primar pe domnul consilier Iarca Mircia.
El a dovedit pe parcursul timpului că este un cetăţean onest, luptător (ştiţi cu toţii că a fost unul dintre liderii implicaţi în rezolvarea problemelor majore ale localităţii), căruia îi pasă de oamenii comunei.
Experienţa lui în consiliul local (fiind nominalizat de cele mai multe ori ca preşedinte de şedinţă) şi disponibilitatea de care a dat dovadă, pe parcursul timpului, de a ne semnala şi a lupta cu toate problemele esenţiale care se dezbăteau în consiliul local cât şi permanenta informare a oamenilor în problemele de interes major, îl recomandă ca fiind un bun şi responsabil cetăţean.

Personal îl susţin pe domnul Iarca Mircia pentru funcţia de primar , cât şi echipa pe care a format-o pentru consiliul local. Domnul Iarca Mircia şi echipa condusă de dumnealui vor candida la alegerile locale din partea Partidului Verde. Pe mare parte dintre ei îi cunoaşteţi şi i-aţi identificat ca fiind oameni oneşti, implicaţi pe parcursul timpului în rezolvarea diferitelor probleme cu care s-a confruntat comuna Măgureni. Aş aminti aici pe domnii Gabriel Trăistaru, Bogdan Oprea, Emanuil Suditu şi alţii.
Pavăza Carpaţilor îi susţine pe cei care, pe parcursul timpului, prin faptele lor, au dovedit că pun înaintea interesului personal, interesul general şi binele comunităţii. Domnul Iarca Mircia şi echipa sa propusă pentru consiliul local îşi iau un angajament ferm în raport cu cetăţenii din Măgureni că vor sluji interesele comunităţii, aşa cum au demonstrat-o şi până acum în diversele acţiuni întreprinse în calitate de cetăţeni.
Grupul de Iniţiativă susţine candidatura acestor oameni de la care comunitatea aşteaptă foarte mult.

Am speranţa că toţi locuitorii din Măgureni, Cocorăştii Caplii, Satul Banului şi Lunca Prahovei vor da dovadă de înţelepciune şi unitate, aşa cum au arătat de fiecare dată când în joc au au fost probleme majore cu care ne-am confruntat şi vor face alegerea cea mai bună pentru viitorul lor.

Lilian Cătălin Vişoiu

The post Mesaj pentru cetăţenii comunei Măgureni appeared first on Pavaza.

“MINTEA ROMÂNULUI CEA DE PE URMĂ”

Schimbarea de regim din România acum mai bine de 20 de ani şi instaurarea democraţiei ne-a pus în situaţia, pe fiecare dintre noi, nu numai să asistăm, cum se întâmpla în trecut, ci şi să participăm activ la ceea ce înseamnă jocul democratic şi procesul electoral.
Libertatea de exprimare, economia bazată pe principiile impuse de o piaţă concurenţială, şomajul, cursul de schimb valutar şi multe alte elemente caracteristice sistemelor democratice au reprezentat tot atâtea noţiuni noi şi provocări cărora românul vrând, nevrând a trebuit să le facă faţă sau, mai bine spus, la care a trebuit să se raporteze în viaţa de zi cu zi.
Deşi mulţi dintre noi am avut aşteptări foarte mari la schimbarea regimului Ceauşescu, democraţia fiind percepută ca un „vis american” cu speranţe de bunăstare şi siguranţă pentru fiecare, lucrurile din păcate nu au stat chiar aşa, ba din contră. Nu sunt puţini cei care regretă regimul trecut. Din păcate, disperarea şi neputinţa şi-au făcut loc în viaţa multor concetăţeni.
În vârtejul în care au intrat unii, al goanei după bani, al înavuţirii peste noapte prin orice mijloace, în puternic contrast cu deteriorarea constantă a nivelului de trai pentru marea majoritate a oamenilor, s-a remarcat în mod deosebit un fenomen negativ care a contribuit major la degradarea socială, economică şi morală a ţării. Acest fenomen negativ a fost şi este reprezentat de lipsa de moralitate, profesionalism şi decenţă a marii părţi a clasei politice care a condus România în ultimii 20 de ani.
Luptele meschine şi interesele de tot soiul ale politicienilor şi ale partidelor din care fac parte, lipsa unei stabilităţi doctrinare a politicianului român, dictată în cele mai multe cazuri de interesele mărunte proprii, precum şi lipsa viziunii şi continuităţii în ceea ce priveşte proiectele ţinând de strategia de ţară şi de interesul naţional (cu mici excepţii care au privit voinţa comună a partidelor politice ca România să facă parte din Uniunea Europeană şi din NATO) au creat mari deservicii ţării şi populaţiei României.
Fără a generaliza, deoarece au fost şi politicieni care şi-au văzut de treaba lor, au luat în serios mandatul care le-a fost încredinţat, trebuie să spunem lucrurilor pe nume şi să recunoaştem că în politica românească am avut şi avem de-a face cu fel de fel de oameni care nu au ce să caute în această “breaslă”.
Nu este mai puţin important faptul că, obişnuiţi fiind pe parcursul timpului cu conduita inadecvată a politicienilor, în conştiinţa oamenilor s-a înrădăcinat ideea că această stare de lucruri nu poate fi schimbată, devenind o “normalitate” nefirească.
Pericolul cel mai mare constă în faptul că ne-am obişnuit cu asemenea stare de lucruri, simţurile ne-au fost pervertite şi nu mai avem reacţii normale, mulţi oameni considerănd situaţia ca fiind una “sortită”, ce nu poate fi schimbată.
Ei bine, nimic nu poate fi mai periculos decât lipsa atitudinii, lipsa de reacţie atunci când lucrurile nu merg într-o direcţie sănătoasă. Pentru această delăsare şi lipsă de implicare a cetăţeanului de rând, caracteristică ultimilor 22 de ani, suntem vinovaţi cu toţii.
Suntem vinovaţi că am permis unor politicieni să ne cumpere bunăvoinţa sau mai direct, VOTUL, de fiecare dată când au avut nevoie, hrănindu-ne cu promisiuni şi iluzii. Suntem vinovaţi că nu avem destulă înţelepciune să spunem NU unor oameni care au dat dovada a ceea ce sunt şi au tupeul să revină de fiecare dată sub o altă înfăţişare şi cu un alt set de promisiuni pentru a cîştiga bunăvoinţa celor de care, atunci când aflaţi în funcţie, nu le-a păsat sau, şi mai rău, pe care i-a dispreţuit.
Simţul civic implică responsabilitate şi raţiune.
Trebuie să învăţăm să discernem între adevăr şi minciună, între autentic şi impostură, între cinste şi necinste şi, mai ales, trebuie să fim responsabili, fiecare în parte, pentru viitorul copiilor noştrii, pentru viitorul acestei ţări.
Dacă nu vom încerca să ne autocenzurăm în primul rând noi, cetăţenii de rând, nu vom avea puterea să le cerem altora să ne raspundă în alt fel decât o fac.
Este inadmisibil să acceptăm să fim cumpăraţi (să primim bunuri mărunte pentru a le da votul în schimb) ştiind din capul locului că acesta este un prim semn de necinste din partea candidatului sau partidului respectiv.
Aşteptările noastre de la cei pe care îi votăm trebuie să fie altele: să-şi respecte promisiunile, să aibă onoare, să trateze cu toată răspunderea sarcinile impuse de funcţia obţinută prin vot, iar nerespectarea acestor obligaţii ar trebui sancţionată prompt de către cetăţeni, tot în procesul electoral.
Este inadmisibil şi lipsit de onoare si de etică să vedem candidaţi care aspiră la demnităţi publice oferind mită în alegeri pentru a câştiga voturi. Voturile obţinute prin astfel de metode nu dau legitimitate candidatului, viitor câştigător în alegeri.
Cetăţenii care se confruntă cu astfel de propuneri sau sunt presaţi în orice mod să-şi exprime votul pentru un anume candidat sau partid pot sesiza poliţia şi parchetul. Trebuie ştiut că mita electorală este infracţiune şi este pedepsită de lege. Orice persoană are posibilitatea de a sesiza instituţiile statului cu privire la încercarea de influenţare a votului său. Acest fapt arată că cetăţeanul simplu are putere, trebuie doar să-şi exercite drepturile sale. Oamenii trebuie să ştie că nimeni şi nimic nu le poate influenţa decizia de vot. Ei sunt suverani în această privinţă.
Poliţia şi parchetul trebuie să se implice activ în depistarea şi aducerea în faţa legii a tuturor celor care încearcă să fraudeze alegerile în orice mod.
Sunt lucruri aparent simple şi la îndemâna tuturor, lucruri pe care dacă le respectăm, cu siguranţă vom schimba România.
Este o regulă a jocului democratic pe care, dacă o respectăm, vom putea avea şansa să fim conduşi de cei pe care îi dorim, cei care ne-au demonstrat că lucrează în interesul nostru, ne respectă şi se luptă pentru bunăstarea nostră, nu numai a lor.
Este de notorietate cum s-au întîmplat lucrurile în ultimii 22 de ani şi este inadmisibil cum putem accepta frauda în alegeri ca pe un lucru normal !
Dacă vom fi responsabili şi înţelepţi vom putea schimba clasa politică românească, vom putea promova oameni responsabili care să dezvolte România, al căror mesaj autentic să poată fi perceput ca atare de populaţie.

Un celebru proverb spunea „ Dă-i Doamne românului mintea cea de pe urmă !”.

Lilian Cătălin Vişoiu

The post “MINTEA ROMÂNULUI CEA DE PE URMĂ” appeared first on Pavaza.

“ASFALTUL ȘI VOTUL”

Deși aparent nu există nicio legătură între materialul din care se fac drumurile, cunoscut și sub deumirea de asfalt și votul cetățeanului, în realitate între cele două există mult mai multe conexiuni decât ar părea.

Bunăoară istoria ne-a arătat cum, cel puțin o dată la patru ani, primarii în funcție sau cei care au aspirat la această funcție și au ieșit primari au ținut să facă mare paradă din “procesul de asfaltare”.

Fără rușine și aproape fără excepție toți prezintă asfaltările din localități ca fiind opera lor, marea lor realizare, ca și cum ar fi realizate din buget propriu, din banii lor chivernisiți cu trudă de-a lungul anilor. Nimic mai fals.

Trist este faptul că foarte mulți oameni chiar se lasă păcăliți de această paradă, nepunându-și nici măcar o clipă problema dacă nu cumva covorul asfaltic este turnat din banii cetățenilor, din impozitele plătite, iar primarul chiar avea obligația să se ocupe de administrarea localității respective, că doar de aia l-au ales oamenii. Acesta ar fi un prim aspect.

Și apoi, nu mă impresionează un primar care dispune de un buget și poate face anumite lucruri, ci mai degrabă un om care utilizează eficient banii contribuabililor.

Ca multe alte obiceiuri proaste care s-au împământenit în ultimii ani în România, nici în ceea ce privește procesul electoral, de la formarea conștiinței civice și până la organizarea efectivă lucrurile nu sunt în ordine. Discutăm aici de modul în care diverșii candidați influențează electoratul prin mita electorală și abureală cu tot soiul de promisiuni și realizări.

Este un fenomen total nefiresc care, din păcate, încă nu a fost sancționat nici electoral și nici legal (decît în foarte puține cazuri), însă avem credința că de acum înainte lucrurile nu vor mai sta la fel.

Că vorbeam de legătura dintre asfalt și votul cetățeanului, mai bine spus de influențarea votului cetățeanului prin laude de genul, “ am asfaltat comuna “ sau “ voi turna asfalt dacă mă alegeți” ne-am cam săturat. De ce ? Exact pentru motivele de care pomeneam mai sus.

Și ca să vedeți că demagogia nu are limite vă voi expune un caz din comuna Măgureni, județul Prahova, de unde, așa cum v-am obișnuit, noi cei de la Pavăza Carpaților, vă vom prezenta dovezi emise, culmea, chiar de cel care ne aburește pe toți cu „marea asfaltare din comună” și care nu pierde nicio ocazie să se laude prin ziarul propriu cu “împlinirile mărețe”. Ați înțeles, este vorba de primarul comunei, Gheorghe Iarca.

Ce nu spune acest om și se ferește ca dracu’ de tămâie să o spună este că, printre proiectele sale care mai de care mai pompoase, și-a pus în cap să aducă câmpia la deal. Da, ați înțeles bine, pentru că de cînd este primar a fost defrișat tot dealul din inima comunei și se pare că lucrurile o țin tot așa. Culmea, se laudă peste tot că va face turism în zonă ! Care zonă, stimabile și ce fel de turism? Nu am auzit pe nicăieri să îndrăgească cineva turismul printre cioturi !

Punând totuși o pravilă în fața indignării, voi încerca să revin la subiect, cu promisiunea că, așa cum arătam la lansarea ziarului, adevărul va ieși la iveală.

Revenind la problema asfaltărilor și a poveștilor din jurul lor, pentru a vă justifica cele mai sus prezentate consider util să vă expun următoarea speță, nu din cărți, ci de la noi de la Măgureni. Sunt convins că și alții din alte localități se vor regăsi în aceasta.

La data de 02.06.2010 subsemnatul adresam o sesizare primăriei Măgureni prin care, în membru al Grupului de Inițiativă, solicitam să mi se comunice în scris care este explicația traficului greu (transport de pietriș cu mașini de tonaj greu) ce se desfășura pe strada Principală , dinspre zona Drăgăneasa – Satul Banului spre centrul comunei Măgureni.

Solicitarea venea pe fondul ingrijorării cetățenilor comunei, fiind binecunoscută împotrivirea localnicilor față de proiectul carierei de la Cocorăștii Caplii și prin prisma problemelor pe care aceasta le-ar creea prin traficul greu generat de activitatea de transport a pietrișului din carieră.

La data de 07.06.2010, sub nr. 2772, am primit răspunsul primarului Iarca Gheorghe la sesizarea mea. Intrigat că ceream explicații, a binevoit să lămurească problema comunicâdu-mi informații cu caracter public, pe care le redau mai jos, ca să nu se mai trezească te miri cine să zică că mințim și ca să cunoască tot omul cum este cu gogoașa numită „marea asfaltare din comună”.

Pentru că nu avea ce explicații să-mi prezinte cu privire la traficul greu și pentru a fugi de orice răspundere față de ceea ce sesizasem, primarul , pentru a se disculpa și jignind totodată, în stilu-i caracteristic, adresându-mi acuze mincinoase, mi-a transmis acest document din care reiese clar care este adevărul în privința asfaltării drumurilor noastre.

Primarul recunoaște că strada principală pe care se tot lăuda că a asfaltat-o face parte din categoria drumurilor județene, aflându-se în administrarea Consiliului Județean Prahova. Ei bine, oameni buni, prin administrare se înțelege și efectuarea lucrărilor de reparații, turnare asfalt, întreținere a drumului, etc.

În felul acesta este recunoscut adevărul. Nu primarul din Măgureni a asfaltat șoseaua pricipală. Asfaltarea, respectiv întreținerea drumului principal din comună sunt realizate de Consiliul Județean Prahova.

Deci, Consiliul Județean a asfaltat drumul din Măgureni iar nu domnul Gheorghe Iarca care ne-a mințit pe față, ne-a aburit lăudâ-se cu lucrurile făcute de alții, în stilu-i caracteristic.

Cine știe câte proiecte din cele cu care primarul actual se laudă nu sunt în aceași situație !

Lilian Cătălin Vișoiu

The post “ASFALTUL ȘI VOTUL” appeared first on Pavaza.

Un altfel de proiect pentru Roşia Montană – propunere

Controversatul proiect de la Roşia Montană promovat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a încins spiritele şi a împărţit România în două. Pe de o parte, sunt interese mari pentru pornirea proiectului minier folosind tehnologia cu cianuri, iar pe de altă parte sunt oameni, asociaţii de mediu, asociaţii care se ocupă de patrimoniul cultural, istoric, dar şi alte entităţi care se opun vehement exploatării cu cianuri a resurselor naturale din zonă. De remarcat este şi poziţia Academiei Române, cel mai important for al statului român care se opune demarării acestui proiect.
Publicitatea controversatului proiect a depăşit de mult graniţele României. Fără să exagerez, cred că este, de departe, cea mai amplă mediatizare la care am asistat în ultimii ani, realizată pe toate canalale şi prin toate mijloacele de informare a opiniei publice.
Felul în care promovează acest proiect cei de la RMGC, folosind în reclame imagini care ne arată neputinţa şi sărăcia oamenilor din zonă, pe mine unul mă scandalizează. Am fost intrigat şi de modul în care pe site-ul de prezentare al proiectului, la un moment dat, erai indus în eroare, ca să nu zic, “furat la click”, atunci când, dorind să citeşti mai mult despre proiect, te trezeai că “deveneai”, la număr, unul dintre cei cărora le place proiectul. O fi fost un defect al site-ului sau o fi fost intenţionat făcut, nu pot să ştiu. Cert este că a fost o întreagă discuţie despre aspectul invocat (inclusiv pe Facebook).
Trebuie să recunosc că mesajul oamenilor simpli folosiţi în reclame, felul în care ei îşi expun situaţia, de altfel una grea în zonă, impresionează. Nu poţi rămâne stană de piatră când vezi că oamenii vor să muncească, să le fie şi lor şi copiilor lor mai bine. Sunt lucruri pe care toţi le dorim pentru fiecare cetăţean din România. Ce este în schimb deranjant şi cred că merită puţină atenţie, este faptul că maşinăria de propagandă folosită de RMGC apelează la toate mijloacele de influenţare a opiniei publice, folosindu-se de tot ce are la îndemână: suferinţă, neputinţă, sărăcie, promisiuni. Acestea sunt atent meşteşugite astfel încât să servească ţelului. Nu-i aşa, doar trăim în era manipulării prin orice mijloace pentru atingerea scopului !
Să nu fiu înţeles greşit, situaţia oamenilor din Roşia Montană este grea şi ea se regăseşte, din păcate, la nivelul întregii ţări.
Consider însă că nu trebuia să se ajungă până aici, la influenţarea opiniei publice folosind situaţia unor oameni. Sunt convins că, dacă miza începerii exploatării nu ar fi aşa de mare, nimeni nu i-ar fi băgat în seamă pe acei localnici.
Având în vedere cele de mai sus, şi în concordanţă cu poziţia pe care Pavăza Carpaţilor a avut-o de la început împotriva exploatării cu cianuri de la Roşia Montană, facem apel la toate entităţile care sunt împotriva proiectului amintit în vederea iniţierii unui grup de lucru care să aibă ca scop găsirea unor variante concrete şi rapide prin care să poată fi dezvoltate proiecte sociale şi de afaceri pentru sprijinirea comunităţii din Roşia Montană şi pentru dezvoltarea zonei respective, în general. Locuitorilor regiunii trebuie să li se ofere şi alte alternative, în afară de minerit, prin care să îşi poată câştiga existenţa. Nu putem rămâne indiferenţi la suferinţa oamenilor din acea parte a României. În subsidiar, propunerea urmăreşte şi limitarea tentaţiei de a se face reclamă pe seama stării de sărăcie a oamenilor.
Propunerea concretă constă în aceea ca, fie o asociaţie implicată, fie o entitate juridică nou creată să se ocupe de dezvoltarea zonei şi de sprijinirea oamenilor, respectiv de atragerea unor investitori pentru dezvoltarea unor afaceri la nivel local. Esenţial este ca măcar o parte din cetăţenii din zonă să îşi poată găsi un loc de muncă, exemplul putând deveni extrem de încurajator şi pentru alţi investitori.
Propunerea are în vedere şi deschiderea unui cont special, în scopul celor de mai sus, astfel încât românii, dar şi oricine doreşte să sprijine această acţiune, să poată dona o sumă de bani necesară susţinerii dezideratului asociaţiei, pentru dezvoltarea zonei.
Personal, cred a sosit timpul să folosim în interesul oamenilor din regiune mediatizarea intensă din ţară şi din străinătate de care a beneficiat Roşia Montană. Există şi oportunitatea dezvoltării unei societăţi de turism în care parte din localnici să poată fi angajaţi, ei fiind buni cunoscători ai locurilor. Pot fi dezvoltate inclusiv servicii de cazare. Un anumit trafic de turişti ar facilita întrun viitor apropiat dezvoltarea de pensiuni în zonă. Important este să fie făcuţi paşi în acest sens.
În Roşia Montană sunt multe posibilităţi oferite de natură, cultura şi istoria locului, care pot constitui elemente de interes pentru turişti. Momentul este oportun, dată fiind reclama uriaşă de care beneficiază această regiune a României. Pro sau contra proiectului, tot reclamă se numeşte.
Indiferent dacă va fi demarată sau nu exploatarea de către cei de la RMGC, merită făcut ceva pentru acei oameni, poate exemplul se va multiplica şi vom învăţa să gândim altfel şi vom avea puterea să reconstruim această ţară.
Trebuie să învăţăm să ne punem în valoare atuurile, trebuie să reînvăţăm să negociem în favoarea României şi a cetăţenilor ei.
Este o simplă propunere, sunt convins că se vor găsi variante mult mai bune, totul este să existe voinţă. Este şansa societăţii civile să arate că este puternică şi propune proiecte viabile care urmăreasc o dezvoltare durabilă.

Informaţii şi comentarii pe www.pavaza.ro

Lilian Cătălin Vişoiu

The post Un altfel de proiect pentru Roşia Montană – propunere appeared first on Pavaza.

CE INTERESE URMĂREŞTE UN PRIMAR ?  Măgureni – judeţul Prahova

Când oamenii nu mai au limite iar trufia şi dorinţa de înavuţire în orice mod le întunecă minţile! La propunerea primarului Iarca Gheorghe, Consiliul local al comunei Măgureni a votat în şedinţă extraordinară diminuarea suprafeţei de islaz comunal, respectiv trecerea unei părţi a acestuia în domeniul privat al localităţii.
Între ei, primarul a propus iar Consiliul a votat, aşa cum ne-au obişnuit! Au acţionat fără să consulte populaţia, fără să efectueze un studiu de impact, fără să existe vreun proiect concret care să necesite trecerea acestor suprafeţe de teren din proprietatea publică a localităţii în proprietatea sa privată. Această schimbare de regim juridic este destinată a permite vânzarea ulterioară a terenurilor (atât timp cât rămâneau în proprietatea publică ele erau inalienabile). Există astfel riscul ca aceste suprafeţe să fie folosite în funcţie de interesele unora.
Ceea ce este periculos şi reprezintă un semnal serios de alarmă în privinţa corectitudinii acestei hotărâri este faptul că ea s-a adoptat în grabă, pe ascuns, fără să se facă vorbire oamenilor din comună despre acest proiect.
Interesele din spatele acestei acţiuni aproape că le putem sesiza fiecare dintre noi. Miza o reprezintă zona RUDA, unde parcelele de teren sunt vânate încă de pe vremea fostului primar. Din surse demne de încredere, se pare că mai marii zonei deja s-au năpustit cu cereri la primărie pentru a obţine şi ei un petec de rai. De altfel, acest lucru este reliefat şi de votul din Consiliu unde se pare că singurul care a votat împotrivă a fost domnul consilier Mircia Iarca, restul fie au votat pentru, fie s-au abţinut.
Că primarului i s-a urcat puterea la cap este evident pentru toată lumea. Ce este deranjant şi, cu siguranţă, de această dată a umplut paharul este faptul că acest individ ne crede proşti. Nu pot să nu remarc fanfaronada de care dă dovadă de fiecare dată când prin comună se construieşte câte ceva. Nu contează cine a făcut acel lucru, omul trebuie să fie prin preajmă astfel încât tot poporul să creadă că e opera lui. Aşa a procedat cu asfaltul din comună (finanţat de Consiliul Judeţean Prahova), ca şi cu podul din satul Banului, proiect început pe vremea fostului primar şi finanţat tot de Consiliul Judeţean Prahova, precum şi cu alte lucrări din zonă pe care, chipurile, el le-a făcut. Că este maestru în a-şi asuma munca şi sacrificiile altora o ştiu chiar pe pielea mea, din multele întâmplări legate de cariera de la Măgureni. Măcar dacă ar fi ascultat ce trebuie făcut şi astăzi am fi fost lipsiţi măcar de o grijă. Dacă asculta la vremea respectivă, proiectul nenorocit de distrugere a dealului, care chiar se bate cap în cap cu lozincile pe care Iarca Gheorghe le tot foloseşte pentru ameţirea oamenilor, ar fi fost stopat. “Vrem să facem zonă turistică…, aducem investitori…, facem, dregem..” în condiţiile în care zona se deteriorează pe zi ce trece, oamenii din zonă sunt tot mai săraci şi nu ştiu cum vor mai supravieţui. Primarul visează la “terapie cu delfini” şi “poduri suspendate”, “miniport” şi alte asemenea, dar nu este în stare să dezvolte proiecte simple care să îi ajute în aceste vremuri grele pe oamenii care l-au votat şi care, pe bună dreptate, se minunează când văd că averea chiar sporeşte….atunci când eşti primar.
Revenind la ultima ispravă a acestui individ care se erijează în atotputernic,
în şedinţa anterioară de consiliu, el a propus, aşa din senin, şi se pare că marioneta Consiliul local a şi votat, ca anumite suprafeţe de teren din Măgureni care sunt categorisite ca islaz (şi nu sunt puţine) să nu mai aibă acest statut şi să fie puse la dispoziţia primăriei, adică să dispună primăria cum doreşte de ele. Să nu vă mire dacă pe viitor, cînd veţi ieşi la un grătar pe Ruda, vreun nou împroprietărit prin bunăvoinţa primarului, vă va lua la întrebări şi vă va pofti să ieşiţi de pe terenul lui.
Din anumite surse am aflat că zona Ruda ar fi fost parcelată cu dedicaţie. Sunt cereri depuse la primărie pentru teren în acea zonă. Rămâne ca primarul, prin această manevră ,să poată să dispună cum vrea de aceste terenuri. În susţinerea cererii în consiliu, Iarca a invocat faptul că primăria nu mai are bani şi că oricum vrea să dezvolte zona din punct de vedere turistic !!! Păi, oameni buni, nu exista niciun impediment ca zona să fie dezvoltată din punct de vedere turistic păstrând-o în proprietatea publică a localităţii. Mă tem că interesele acestui om sunt cu totul altele şi nu au nimic în comun cu interesul cetăţenilor. Trebuie să ştiţi că actualul primar a mai avut o încercare de a pune mâna pe RUDA, imediat ce a devenit primar. De teamă, în ultimul moment a renunţat la discutarea cererii în consiliu. Între timp, iată că manevra i-a reuşit. Pot să nu-l bănuiesc de interese ascunse, dacă a recidivat? De acestă dată, paharul s-a umplut. Cred că este cazul ca acestui om să-i arătăm că nu este de capul lui. Oamenii trebuie să ştie că ceea ce a făcut acest individ este lipsit de etică şi morală iar mie unuia mi se pare că ne vinde pe doi bani.
Noi suntem obişnuiţi să protestăm împotriva nedreptăţilor, am făcut-o în atâtea rânduri, când a fost cazul. Dacă vă pasă de viitorul acestei comune şi de copii noştri trebuie să o facem şi acum. Să le cerem să revoce acest act şi să respecte legea şi comunitatea. Să mergem cu toţii la prima şedinţă de consiliu şi să ne spunem punctul de vedere.
Lucrurile au scăpat de sub control.
Şi când te gândeşti că acum ceva vreme primarul s-a lăudat prin tot satul că a făcut nu ştiu ce staule, nu ştiu pe unde amplasate, pentru vite, “că sunt multe”, iar acum spune că oamenii nu mai au nevoie de islaz! Nu vi se pare ciudat ?

Lilian Cătălin Vişoiu

The post CE INTERESE URMĂREŞTE UN PRIMAR ? Măgureni – judeţul Prahova appeared first on Pavaza.

REGIONALIZAREA ROMÂNIEI, pro şi contra

O nouă temă aruncată în eter de către preşedenţie, mai precis de către domnul preşedinte Traian
Băsescu a venit să ne bulverseze minţile şi să ne dea preocupări pe care nici nu le intuiam cu ceva timp în urmă.
O fi bine ce ne propune preşedintele? Este oportună o reorganizare administrativă pentru România în situaţia actuală? Am putea avea de câştigat de pe urma acestei reorganizări administrative? Ce beneficii şi ce costuri pentru populaţie implică acest proces? Ne scoate reorganizarea criza din casă ?! Este vorba de capital politic sau avem de-a face cu o propunere de structură organizatorică menită a absorbi mai eficient fondurile europene pentru dezvoltarea ţării?…şi multe alte întrebări la care ar trebui să avem răspunsuri pertinente, fundamentate.
Cetăţenilor nu li s-au oferit suficiente informaţii pentru a putea compara forma actuală de organizare, pe judeţe, cu care de bine de rău suntem obişnuiţi, cu forma propusă de preşedintele ţării, adică 8 regiuni şi, eventual, 2 judeţe. Nu există studii serioase întocmite de instituţii abilitate din care să reiasă oportunitatea aceastei schimbări la momentul actual şi ce beneficii ar aduce României pe termen scurt şi mediu, ţinând cont că traversăm o perioadă de criză destul de grea.
Poate că fiecare dintre noi ne-am gândit măcar un moment ce implicaţii ar putea avea acest proces pentru cetăţeni. De la schimbarea unui simplu act de identitate, a unui certificat de înmatriculare al unui autoturism şi câte asemenea documente uzuale care vor trebui în mod evident refăcute şi până la punerea în mişcare a unei administraţii locale sau regionale care şi aşa este ineficientă şi înţepenită în birocraţie. Ce ar însemna schimbarea tuturor actelor, registrelor, denumirilor, etc. când şi la ora actuală multe documente sunt aiurite prin administraţiile statului iar cetăţeanul de rând o ia razna când merge să obţină te miri ce document de la primărie, prefectură, etc.. Consider că nu este bine ales momentul unei asemenea schimbări şi oricum ar trebui să existe cercetări şi studii aprofundate referitoare la ceea ce va să însemne iniţierea unui asemenea proces amplu de schimbare la nivelul unei societăţi. Cred că ţări cu o organizare adminsitrativă mult mai bună decât a noastră s-ar teme de un asemenea proces şi, oricum, ar cântări serios înainte de a demara o astfel de acţiune. Cu siguranţă cetăţeniii ar trebui să-şi exprime opţiunea în privinţa acestei schimbări propuse de preşedintele ţării, printr-un referendum, iar pentru acesta populaţia trebuie să fie informată. O campanie de informare a oamenilor pe baza unor studii făcute de specialişti se impune întro chestiune atât de importantă. Această schimbare nu trebuie să rămână numai la latitudinea politicienilor. Propunerea preşedintelui ar putea să fie favorabilă ţării şi chiar să constituie un factor de progres pentru România, însă proiectul propus nu poate fi lansat nicidecum în grabă sau fără o fundamentare solidă care să ne evidenţieze toate necunoscutele acestui amplu proces.
Nu exclud faptul că reorganizarea ţării în sensul unei concentrări administrative ar putea valorifica mai eficient eforturile de atragere a fondurilor de la Uniunea Europeană. Nu pot însă să nu constat că există deja o împărţire a ţării în 8 regiuni sub tutela Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR), menită tocmai să faciliteze absorbţia fondurilor europene.
Poate că acest proiect face parte din politica preşedintelui de modernizare a statului, însă, aşa cum am mai spus-o şi cu altă ocazie, omul sfinţeşte locul şi, ca atare, pentru a desăvârşi ceva este nevoie de o stare de spirit, de unitate, care să asigure reuşita procesului. Pentru acestea este nevoie de oameni, iar oamenii trebuie convinşi cu argumente solide că tot acest efort este spre binele lor, spre binele ţării.

Lilian Cătălin Vişoiu

The post REGIONALIZAREA ROMÂNIEI, pro şi contra appeared first on Pavaza.