Domnule primar, aveţi autorizaţie de construire pentru asemenea distrugeri în zona RUDA ?

Vă prezentam în numărul trecut al ziarului imagini de nerecunoscut cu terenul din zona Ruda, teren ce are statut de islaz comunal şi care, pentru mulţi dintre noi, a reprezentat un spaţiu de agrement unde aproape în fiecare duminică sau la fiecare sărbătoare oamenii ieşeau la picnic.
Cunoaştem cu toţii că această zonă a constituit întotdeuna o atracţie nu numai pentru locuitorii din Măgureni ci şi pentru alte persoane venite din alte părţi din ţară. A fost şocant să observăm cum podişul de care am amintit a fost efectiv devastat pentru nu ştiu ce ambiţii ale primarului Iarca Gheorghe.
Un lucru cu adevărat îngrijorător îl reprezintă faptul că, deşi la toate şedinţele şi întrunirile cetăţeneşti, oamenii din Măgureni şi-au exprimat dezaprobarea faţă de încercările repetate ale actualului primar de a concesiona zona Ruda, primarul ne arată clar că nu îl interesează şi nu ţine cont de voinţa oamenilor, făcând doar ceea ce vrea.
Suntem curioşi să aflăm, şi lansăm pe această cale întrebarea reprezentanţilor primăriei, ce se întâmplă acolo şi dacă există vreo autorizaţie de construire ori dacă au fost făcute studii cu privire la impactul pe care distrugerea zonei o are asupra întregului ecosistem.
Din cunoştinţele noastre, primarul Iarca Gheorghe a mai demarat o asemenea acţiune în urmă cu ceva timp la baza dealului din zona Ruda, executând lucrări de decopertare a solului, fără vreo finalitate.
În măsura în care actualele lucrări au fost realizate fără a exista o autorizaţie de construire, ne aflăm în faţa unui grav abuz prin care zona Ruda, de o rară frumuseţe, este sluţită. Să nu uităm că, nu cu mult timp în urmă, locuitorii din Măgureni se luptau cu o anumită firmă care, tot aşa, a demarat lucrări de excavaţii la Cocorăştii Caplii, fără a deţine autorizaţie de construire.
Atragem atenţia pe acestă cale Gărzii de Mediu, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Prahova, Consiliului Judeţean Prahova, Prefecturii dar şi Consiliului local al comunei Măgureni să verifice dacă au fost îndeplinite toate cerinţele pe care legea le impune pentru demararea unei asemenea lucrări. Este de competenţa poliţiei şi parchetului să se autosesizeze, în cazul în care legea a fost încălcată.
Din sursele noastre, crescătorii de animale din zonă deja s-au sesizat cu privire la acest lucru şi vor face demersuri legale pentru a-şi apăra drepturile.

Lilian Cătălin Vişoiu

Foto: Pavăza Carpaţilor

The post Domnule primar, aveţi autorizaţie de construire pentru asemenea distrugeri în zona RUDA ? appeared first on Pavaza.

Mediul sub asediu în zona RUDA

Vă prezentăm imagini de nerecunoscut cu terenul din zona Ruda, teren ce are statut de islaz comunal şi care, pentru mulţi dintre noi, a reprezentat un spaţiu de agrement unde aproape în fiecare duminică sau la fiecare sărbătoare oamenii ieşeau la picnic.
Cunoaştem cu toţii că această zonă a constituit întotdeuna o atracţie nu numai pentru locuitorii din Măgureni ci şi pentru alte persoane venite din alte părţi din ţară. A fost şocant să observăm cum podişul de care am amintit a fost efectiv devastat pentru nu ştiu ce ambiţii ale primarului Iarca Gheorghe.
Un lucru cu adevărat îngrijorător îl reprezintă faptul că, deşi la toate şedinţele şi întrunirile cetăţeneşti, oamenii din Măgureni şi-au exprimat dezaprobarea faţă de încercările repetate ale actualului primar de a concesiona zona Ruda, primarul ne arată clar că nu îl interesează şi nu ţine cont de voinţa oamenilor, făcând doar ceea ce vrea.
Suntem curioşi să aflăm, şi lansăm pe această cale întrebarea reprezentanţilor primăriei, ce se întâmplă acolo şi dacă există vreo autorizaţie de construire ori dacă au fost făcute studii cu privire la impactul pe care distrugerea zonei o are asupra întregului ecosistem.
Din cunoştinţele noastre, primarul Iarca Gheorghe a mai demarat o asemenea acţiune în urmă cu ceva timp la baza dealului din zona Ruda, executând lucrări de decopertare a solului, fără vreo finalitate.
În măsura în care actualele lucrări au fost realizate fără a exista o autorizaţie de construire, ne aflăm în faţa unui grav abuz prin care zona Ruda, de o rară frumuseţe, este sluţită. Să nu uităm că, nu cu mult timp în urmă, locuitorii din Măgureni se luptau cu o anumită firmă care, tot aşa, a demarat lucrări de excavaţii la Cocorăştii Caplii, fără a deţine autorizaţie de construire.
Atragem atenţia pe acestă cale Gărzii de Mediu, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Prahova, Consiliului Judeţean Prahova, Prefecturii dar şi Consiliului local al comunei Măgureni să verifice dacă au fost îndeplinite toate cerinţele pe care legea le impune pentru demararea unei asemenea lucrări. Este de competenţa poliţiei şi parchetului să se autosesizeze, în cazul în care legea a fost încălcată.
Din sursele noastre, crescătorii de animale din zonă deja s-au sesizat cu privire la acest lucru şi vor face demersuri legale pentru a-şi apăra drepturile.

Lilian Cătălin Vişoiu

Foto: Pavăza Carpaţilor

The post Mediul sub asediu în zona RUDA appeared first on Pavaza.

Legea picnicului a ajuns și la Măgureni!

Acum la început de primăvară, aleșii noștrii au adoptat o lege, menită să reglementeze toate activitățile de picnic desfășurate în aer liber. Principiile ce stau la baza legii sunt bune și se bazează cel mai mult pe îmbunătățirea și conservarea mediului înconjurator.
Astfel, din cuprinsul textului normativ aflăm care ne sunt obligațiile și drepturile atunci când ieșim la iarbă verde, dar și care sunt sancțiunile în cazul în care nu vom respecta dispozițiile legale.
Pe scurt, vom putea face grătar numai în zonele special amenajate fără a degrada mediul înconjurător și având grijă să strângem și să depunem în containere deșeurile ce rămân după noi. Cred că această din urmă obligație este cea mai importantă dintre toate pentru că, pe de o parte, reprezintă o datorie a noastră de a lăsa la plecare locul curat așa cum cum l-am găsit iar pe de altă parte ține de respectul nostru față de mediul înconjurător.
Legea picnicului a prevăzut obligații și pentru administratorul zonei special amenajate pentru desfășurarea activităților de picnic, ceea ce înseamnă că autoritatea locală trebuie să se ocupe de administrarea zonei respectând câteva condiții.
Pe plan local, la Măgureni, a fost aleasă zona Ruda pentru picnic, acolo unde de ani de zile localnicii ies la iarbă verde. Primarul localității, invocând legea picnicului a avut grijă să informeze tinerii că îi va sancționa dacă vor face grătar pe Ruda ca în alți ani, dar nu a avut grijă să amenajeze corespunzator zona destinată picnicului.
Astfel, zona trebuia marcată și delimitată indicând programul de funcționare și locurile permise pentru aprinderea focului.
În plus, trebuie să existe containere speciale pentru depozitarea deșeurilor, toalete ecologice și loc amenajat pentru parcarea autovehiculelor. Așadar, primarul s-a ocupat numai de atenționarea cetățenilor că sunt pasibili de amenzi foarte mari și mai puțin de amenajarea locului așa cum ar fi trebuit.
Oare cum v-a reuși să pună în aplicare „super proiectele de dezvoltare turistică” cu care se laudă de ani buni, dacă nu va mai lăsa pe nimeni măcar să facă un grătar pe Ruda, așa cum e obiceiul locului?

Justiana Oprea

The post Legea picnicului a ajuns și la Măgureni! appeared first on Pavaza.

Coaliţia România Fără Cianuri !

Coaliţia România Fără Cianuri! este o iniţiativă a societăţii civile ce urmăreşte interzicerea cianurii în minerit pe considerente sociale, economice si de mediu.
Această coaliţie formată din Greenpeace CEE, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Fundaţia pentru Parteneriat, Terra Mileniul III, Asociaţia Otus, Focus Eco Center, Asociaţia Valea Soarelui şi Transilvania Verde vine în sprijinul propunerii legislative înaintate spre aprobare în Parlamentul României de către senatorii Peter Eckstein Kovacs (UDMR) şi Gheorghe Funar (PRM).
Mineritul cu cianuri este una dintre cele mai murdare industrii din lume. Printre efectele pe termen lung se numără poluarea cursurilor de apă şi a pânzei freatice, distrugerea vieţii acvatice a râurilor şi otrăvirea unor specii de păsări. Otrăvirea cronică afectează pe termen lung reproducerea şi dezvoltarea peştilor, iar pentru om o linguriţă cu 2% soluţie de cianură este fatală.
Mai mult, accidente şi deversări de cianuri au loc anual în toate colţurile lumii. În România la 7 ani după tragicul eveniment de la Baia Mare, la nivel European şi international nu există încă reglementări care să prevină apariţia unor dezastre ecologice similare.
România însă, ca ţară gazdă a acestui accident, are acum o oportunitate şi o datorie morală faţă de proprii cetăţeni şi faţă de statele vecine de a pune capăt acestei tehnologii periculoase.
Coaliţia România fără Cianuri este susţinută financiar de Edward Goldsmith, fondatorul publicaţiei The Ecologist şi laureat al premiului Right Livelihood Award (Stockholm, 1991), Ben Goldsmith şi la Fundaţia pentru Partneriat.

http://www.faracianura.rosiamontana.ro/

The post Coaliţia România Fără Cianuri ! appeared first on Pavaza.

Omul intelept ?!

Manifestările lui Homo Sapiens (omul înțelept) nu sunt întotdeauna în concordanță cu denumirea științifică atâta timp cât natura ecologică și natura umană au de suferit din cauza deciziilor și acțiunilor nedocumentate și neevaluate privind existența.

Transformarea biosferei prin exploatarea unor elemente după nevoile omului nu trebuie să depășească anumite limite, pentru ca echilibrul biosferei să nu fie amenințat.

Poate că cei care au propus transformarea unei zone montane protejate, Bucegi, a unei rezervații botanice și zoologice de 3.849 ha întro zonă de pelerinaj cu ajutorul autoturismelor, nu s-au gândit la consecintele poluării asupra vegetației.

În anul 1935 a fost înființat primul parc național din România, în masivul Retezat , cu o suprafață de 100 km, iar de atunci până la începutul anilor 1990 au fost declarate cca. 390 rezervații științifice.

Parcurile naționale aflate în declin existențial acum,au fost constituite tocmai pentru a conserva ecosistemele, în special cele forestiere care adăpostesc o floră bogată, una chiar endemică.

O specie rară de plante inferioare este și mușchiul „Bucegia romantica”, descoperită și descrisă prima dată de botanistul român Simion Radion în Munșii Bucegi.

Mușchii sunt plante sensibile la poluare, mai ales la poluarea aerului cu oxizi de azot, monoxid de carbon ce provin de la gazele de eșapament.

Pe măsură ce suprafețele destinate rezervațiilor științifice se micșorează iar speciile de plante vor fi supuse unei poluări continue, vom vorbi la timpul trecut despre plante care astazi ne încântă privirea atunci când la descoperim în natură.

La noi în comună, amenajarea drumului ce face legătura cu județul Dâmbovița este de bun augur , atâta timp cât bucuria de a sta în mijlocul naturii nu se va transforma într-o competiție automobilistică, așa cum s-a întâmplat în zilele de Paști când viața unor tineri a fost pusă în pericol.

Este de apreciat faptul că în ultimii ani a existat un interes susținut din partea celor în drept față de schimbarea în bine a comunei, prin amenajări de locații , asfaltări, însă nu pot fi de acord cu acea complicitate de clan care distruge un teren comunal pentru a satisface unele capricii.

Cu părere de rău am constatat de curând că peisajul mult admirat, poiana din Satul Banului,a mai suferit un proces de degradare, suprafața afectată de acțiunile inconștienților fiind mult mai extinsă .

Ei, distrugătorii de vegetație, trebuie să înțeleagă că poiana este a tutror, în special a copiilor de pe Ierculești, copii care vor să audă ciripit de păsărele, nu zgomot de motoare atunci când adorm,copii care vor să se plimbe și să se joace în voie fără teama că pe strada lor vitezomanii inconșienți îi vor accidenta.

Deasemenea „atotcunoscătorii” în ale mediului au defrișat răchita din lunca pârâului (din apropierea caselor), singura vegetație cu rădăcini benefice fixării solului, fără a lua în calcul vreodată posibilitatea amenajării pârâului în zona inundabilă, așa cum se întâmplă în localitatea vecină, Provița.

În indiferența lor, unii se bucură atunci când pârâul iese din matcă și inundă casele, iar pelerinajul celor care au datoria să facă ceva în acest sens este neavenit și totodată nedemn de funcția îndeplinită în comunitate.

Așadar, domnilor „atotputernici” e timpul să luați mâna de pe proprietatea comunală pe care o distrugeți și încetați s-o transformați după bunul plac într-o prosperitate privată. E timpul să lăsați vegetația să ne protejeze iar noi s-o admirăm mult timp de aici înainte.

Profesor Elena Pârtoacă

The post Omul înțelept ?! appeared first on Pavaza.

Ești locuitor al comunei Măgureni ? Ia atitudine!

Comuna noastră este printre singurele comune din împrejurimi care s-a bucurat de-a lungul timpului de o imagine frumoasă datorată atât oamenilor harnici cât și a bogățiilor naturale și a reliefului care i-au adus numeroase avantaje.
Poziţia strategică a localității , între albiile râului Prahova și a pârâului Provița și înconjurată fiind în bună parte de dealuri împădurite ne-a ferit de multe ori de de furia naturii.
Am fost protejați de vânturi puternice, de alunecări de teren , iar pădurile au păstrat întotdeauna un climat favorabil zonei noastre. Spre exemplu Satul Banului sau Ruda, unde se simte un aer curat , proaspăt, bogat în oxigen chiar și în timpul verilor mult prea călduroase.
Zona de dealuri a comunei a reprezentat încă de la atestarea documentară a localității și până în prezent o importantă sursă de venit prin valorificarea suprafețelor extinse de păduri , a livezilor cu pomi fructiferi și a plantațiilor de viță de vie.
Bătrânii satului spun că odinioară o bună parte din teritoriul comunei era acoperit de păduri seculare. În trecut aceste păduri aveau rol de productivitate dar acum, unele zone au şi funcții speciale de protecție…
Se pare însă că o parte dintre locuitorii comunei au reținut numai caracterul productiv al pădurilor, în consecință, au decis să continue activitatea transmisă din tată în fiu legată de munca la pădure.
Dacă odată cineva avea o viziune , exista o autoritate care ținea lucrurile sub control, astăzi situația s-a schimbat complet.
Dealul situat între Satul Cocorăștii Caplii și Satul Banului arată, pe zi ce trece tot mai rău. Pe fața dinspre Cocorăștii Caplii este începută cariera de nisip și pietriș care arată ca o “rană” în deal, iar pe fețele dinspre Măgureni și Satul Banului în locul pădurilor de altădată vedem arbuști, cioturi și iarbă.
Aspectul este dezolant.
Se pare că defrișările au ajuns până în dreptul localității Bobolia de unde se poate observa cu ușurinţă pădurea taiată pe o culme a dealului. Ar fi interesant să primim răspunsuri la câteva dintre întrebările noastre.
Până unde vor ajunge cu tăierile ilegale de pădure ? Cât vor mai continua ? Cine este în măsură să stopeze fenomenul ? De ce primăria și poliția locală tac ? La ultima întrebare, câțiva cetățeni ai comunei ne-au trimis pe adresa redacției câteva informații care ar putea fi un posibil raspuns.
Se pare că autoritățile locale atât în mod direct cât și indirect încurajează fenomenul prin aplicarea unor amenzi mai mult de formă , pentru că cei prinși oricum nu le achită, sau prin convertirea cuantumului amenzii în ore de muncă în folosul comunității. Să fie oare adevărat? Probabil că da, în condițiile în care zilnic în comună trec zeci de mașini încărcate cu lemne iar fenomenul ia amploare chiar sub ochii noștrii.
Din păcate , însă , vina pentru dezastrul creat este și a noastră, a cetățenilor comunei , datorită inacțiunilor noastre.
Foarte mulți cred că dacă nu fac nimic, chiar dacă prevăd consecințele tăierilor ilegale de pădure, nu au nicio vină. Dar nu este așa.
Este păcat să nu păstrăm imaginea vie a trecutului localității noastre așa cum ne-a fost lăsată. Haideți să nu mai fim indiferenți la tot ce se întâmplă în jurul nostru.. Comuna este a noastră , a tuturor și avem dreptul să știm ce se întâmplă și să fim informați corect, măcar prin şedințele de consiliu, care ar trebui aduse la cunoștința localnicilor.

Le mulțumim pe această cale celor care au demonstrat că au un cuvânt de spus și au luat atitudine prin informaţiile trimise pe adresele noastre de e.mail.

Justiana Oprea

The post Ești locuitor al comunei Măgureni ? Ia atitudine! appeared first on Pavaza.

Despăduririle…

Tăind pădurile în continuare ne tăiem singuri craca de sub picioare.

Nimic mai adevarat decât aceasta ţinând cont că nimeni nu poate supravieţui nici măcar o singură zi fără să folosească cel puţin un produs care provine dintr-o pădure. Pădurile ne asigură cantitatea de oxigen pe care o consumăm zilnic, asigură un adăpost sigur pentru o mulţime de specii de animale şi de plante, ne asigură spaţii recreative, deosebit de importante în zilele noastre. Pădurilor le revine un rol însemnat în fixarea stratului, relativ subţire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale. Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare alt ecosistem natural.

Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii climatului, la intensificarea vitezei vânturior şi la apariţia inundaţiilor catastrofale.
Circa 1,5 miliarde din oamenii săraci ai planetei depind în mod direct de păduri pentru elementele fundamentale, cum ar fi hrana şi lemnul combustibil. Cu toate acestea despăduririle continuă. În fiecare an dispar de pe faţa pământului aproximativ 14,6 milioane de hectare de pădure. Cauzele ar fi administrarea iresponsabilă a pădurilor, legile foarte prost concepute şi prea puţin aplicate- fapt care încurajează tăierea ilegală a pădurilor- generând astfel o serie de catastrofe.
Un hectar de pădure distrus înseamnă periclitarea a 300 de specii de păsări, aproximativ 400 de specii de mamifere, insecte şi alte vieţuitoare şi alte câteva sute de specii de plante.
Prin urmare, nu ar mai trebui să ne mire faptul că au loc schimbări climatice, că habitatul uman este ameninţat de alunecări de teren şi de inundaţii, nu ar trebui să ne mire nici faptul că biodiversitatea se modifică şi că dispar într-o veselie o mulţime de specii de plante şi de animale.
Noi nu putem trăi fără păduri, dar pădurile cu siguranţă trăiesc mult mai bine fără noi.

Sursa: www.despaduriricatastrofale.ro

The post Despăduririle… appeared first on Pavaza.

“Din sânul veșnicului ieri

Trăiește azi ce moare 
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarași soare.

Părând pe veci a răsări
Din urmă moartea-l paște
Căci toți se nasc spre a muri 
Și mor spre a se naște.”
“Luceafărul” M. EMINESCU

Un adevăr ascuns

Genialul nostru poet, M. Eminescu a reflectat în scrierile sale existența pasageră a individului și perpetuă a speciilor care populează Terra, deoarece materia se mișcă, se transformă, doar timpul și spațiul rămân infinite.
Viața este un dar și o împlinire a fiecărui individ de a perpetua specia prin urmași care să viețuiască în echilibru cu mediul ecologic.
Omul trebuie să se integreze armonios în mediul său natural pentru a putea supraviețui și să se supună legilor care guvernează ecosfera.
Din păcate, planează un dezacord între om și mediu, poluarea fiind un fenomen din ce în ce mai amenințător asupra învelișului protector al ecosferei.
Accidente de genul celui produs în Ungaria, în care tone de toxine s-au revărsat în Dunăre, au fost și la Baia Mare dar sperăm să nu mai existe. O informare din partea celor în drept despre efectul poluanților asupra florei și faunei fluviului era foarte necesar, nu doar informații cu privire la pH-ul apei.
Probabil că prin diminuare în concentrație datorită firescului apei de a curge spre mare, cantități de metale grele (plumb, cadmiu, arsenic) le vom ingera și noi în momentul în care vom consuma pește de Dunăre. Un adevăr ascuns îl întâlnim și în ceea ce privește exploatarea minieră de la Roșia Montana,în care este vorba tot despre cianuri.
Dacă la Vulcanii noroioși, din județul Buzău peisajul selenar este unul natural de o frumusețe neasemuită, glacială unde o mică suprafață de teren este improprie dezvoltării unui fir de iarbă din cauza activității vulcanice, iar la o distanță mică se înalță lanuri de porumb, este de înțeles. Acest fenomen este unul natural pe care omul nu-l poate stăpâni sau modifica în scopul propriilor interese.
La Roșia Montană peisajul selenar, apocaliptic chiar, este unul voit, iar argumentul principal pentru reluarea exploatării miniere cu cianuri fiind unul social și anume crearea unor locuri de muncă pentru localnici.
Dacă ar fi așa, cui i-a păsat de tinerii măgurenari în momentul în care au luat calea pribegiei din cauza desființării a tot ceea ce ar presupune locuri de muncă.
Sunt de acord că trebuie sa fim întreprinzători, să dezvoltăm noi afaceri dar nu așa cum se întâmplă la Roșia Montană, unde societatea exploatatoare vrea să utilizeze 10-13 miliarde kg de cianură de sodiu pe an timp de 16 ani.
Așa nu, pot spune, mai ales că 30% din acidul cianhidric generat de activitatea de cianurare se pierde în aer. Cel care a utilizat acidul cianhidric a fost Hitler în secolul trecut,în camerele de gazare.
Și atunci noi să fim de acord cu acest proiect ?! Eu cred ca nu.

Profesor Elena Pârtoacă

The post Un adevăr ascuns appeared first on Pavaza.

Salvarea Pământului stă în puterea noastră!

Natura este tot ceea ce ne înconjoară.

Încă de la apariția sa pe Pământ omul a început să cunoască natura și a înțeles că viața sa este legată de aceasta. Din natură, omul își ia tot ce îi este necesar vieții, dar din dorința de a avea mai mult acesta a construit drumuri, locuințe, fabrici.
Pentru a obține toate acestea a distrus unele medii de viață ale unor plante și animale, a tăiat fără milă pădurile, a poluat apa, solul, aerul. Cu alte cuvinte legătura dintre om și natură este foarte strânsă, însă singurul beneficiar este omul, de aceea, această legătură este din ce în ce mai fragilă. 
Dacă nu ne schimbăm mentalitatea, comportamentul acum, și nu mai putem asigura calitatea vieți omenești, tot mai mulți oameni se vor lupta pentru resurse naturale, care sunt din ce în ce mai reduse.
Consumăm tot mai mult din resursele naturale, unele fiind neregenerabile, ceea ce înseamnă că viitorul nostru va fi mai puțin sigur, cu atât mai mult cu cât populația lumii continuă să crească.
Protejarea mediului este fundamentală, trebuie să învățăm să consumăm rațional pentru a ajunge la nivelul corespunzător de calitate a vieții, trebuie să ne gândim și la nevoile generațiilor viitoare.
Prin consumul rațional de apă, oprirea defrișării pădurilor, gestionarea corectă a deșeurilor putem evita dezastrele ecologice.

Salvarea Pământului stă în puterea noastră! Începând de acum trebuie să protejăm și să cunoaștem natura. Sunteți pregătiți? Împreună putem face ceva pentu a ne salva!

Natura este arta lui Dumnezeu cel veșnic. Dante Aligheri

Oana Daragiu

The post Salvarea Pământului stă în puterea noastră! appeared first on Pavaza.