<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Pavaza &#187; Sănătate</title>
	<atom:link href="https://pavaza.ro/sanatate/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://pavaza.ro</link>
	<description> In slujba informarii cetatenilor cinstiti!</description>
	<lastBuildDate>Sat, 28 Sep 2019 08:28:13 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.38</generator>
	<item>
		<title>Apel umanitar pentru salvarea vietii unui tata</title>
		<link>https://pavaza.ro/apel-umanitar-pentru-salvarea-vietii-unui-tata/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/apel-umanitar-pentru-salvarea-vietii-unui-tata/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 31 Jan 2017 07:27:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Apel umanitar pentru salvarea vietii unui tata]]></category>
		<category><![CDATA[Popa Gabriel]]></category>
		<category><![CDATA[sprijin umanitar]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=51095</guid>
		<description><![CDATA[<p>Apel umanitar pentru salvarea vietii unui tata In fata provocarilor vietii ne-am dori adeseori sa nu fim singuri, sa ne putem baza pe semenii nostrii. Incercarile vin pentru toti, mai devreme sau mai tarziu. Poate ar fi bine sa ajutam, pentru a putea fi ajutati! Este un gest simpu pentru noi, dar atat de important [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/apel-umanitar-pentru-salvarea-vietii-unui-tata/">Apel umanitar pentru salvarea vietii unui tata</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2017/01/Ajutor-umanitar-Popa-Gabriel.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-51096" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2017/01/Ajutor-umanitar-Popa-Gabriel.jpg" alt="Sursa: http://lamaruta.protv.ro/video/picteaza-ca-sa-salveze-viata-unui-tata.html" width="695" height="397" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-51096" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2017/01/Ajutor-umanitar-Popa-Gabriel.jpg" alt="Sursa: http://lamaruta.protv.ro/video/picteaza-ca-sa-salveze-viata-unui-tata.html" width="695" height="397" /></noscript></a></p>
<p><strong>Apel umanitar pentru salvarea vietii unui tata</strong></p>
<p>In fata provocarilor vietii ne-am dori adeseori sa nu fim singuri, sa ne putem baza pe semenii nostrii. Incercarile vin pentru toti, mai devreme sau mai tarziu. Poate ar fi bine sa ajutam, pentru a putea fi ajutati! Este un gest simpu pentru noi, dar atat de important pentru cel aflat in nevoie.</p>
<p>Pentru mai multe informatii despre acest caz urmati link-ul:</p>
<p><span style="color: #0000ff;"><a style="color: #0000ff;" href="http://lamaruta.protv.ro/video/picteaza-ca-sa-salveze-viata-unui-tata.html" target="_blank">http://lamaruta.protv.ro/video/picteaza-ca-sa-salveze-viata-unui-tata.html</a></span></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><span style="color: #0000ff;">Sursa: <a style="color: #0000ff;" href="http://lamaruta.protv.ro/video/picteaza-ca-sa-salveze-viata-unui-tata.html" target="_blank">http://lamaruta.protv.ro/video/picteaza-ca-sa-salveze-viata-unui-tata.html</a></span></p>
<p><span style="color: #0000ff;">Foto: protv.ro</span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/apel-umanitar-pentru-salvarea-vietii-unui-tata/">Apel umanitar pentru salvarea vietii unui tata</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/apel-umanitar-pentru-salvarea-vietii-unui-tata/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2017/01/Ajutor-umanitar-Popa-Gabriel-150x150.jpg" length="10367" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Zona Ruda Magureni &#8211; toamna tarzie</title>
		<link>https://pavaza.ro/zona-ruda-magureni-toamna-tarzie/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/zona-ruda-magureni-toamna-tarzie/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Oct 2015 12:34:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Lilian Cătălin Vişoiu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Ştiri]]></category>
		<category><![CDATA[celebra zona Ruda]]></category>
		<category><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></category>
		<category><![CDATA[Toamna tarzie]]></category>
		<category><![CDATA[Zona Ruda Magureni - toamna tarzie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=50225</guid>
		<description><![CDATA[<p>Foto: Pavaza Carpatilor Toamna tarzie si-a etalat frumusetea, in imagini, intr-o zona splendida. Localitatea Magureni, Judetul Prahova. Imaginile au fost realizate in celebra zona Ruda !</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/zona-ruda-magureni-toamna-tarzie/">Zona Ruda Magureni &#8211; toamna tarzie</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pavaza-Carpatilor-peisaj-Ruda-2015.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50226" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pavaza-Carpatilor-peisaj-Ruda-2015.jpg" alt="Pavaza Carpatilor peisaj Ruda 2015" width="1063" height="598" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50226" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pavaza-Carpatilor-peisaj-Ruda-2015.jpg" alt="Pavaza Carpatilor peisaj Ruda 2015" width="1063" height="598" /></noscript></a> <a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pavaza-Carpatilor-Ruda-Magureni.jpg" data-rel="lightbox-1" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50227" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pavaza-Carpatilor-Ruda-Magureni.jpg" alt="Pavaza Carpatilor Ruda Magureni" width="1063" height="598" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50227" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pavaza-Carpatilor-Ruda-Magureni.jpg" alt="Pavaza Carpatilor Ruda Magureni" width="1063" height="598" /></noscript></a> <a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Peisaj-Ruda-Magureni-2015.jpg" data-rel="lightbox-2" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50228" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Peisaj-Ruda-Magureni-2015.jpg" alt="Peisaj Ruda Magureni 2015" width="1063" height="598" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50228" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Peisaj-Ruda-Magureni-2015.jpg" alt="Peisaj Ruda Magureni 2015" width="1063" height="598" /></noscript></a> <a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Ruda-Magureni.jpg" data-rel="lightbox-3" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50229" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Ruda-Magureni.jpg" alt="Ruda Magureni" width="1063" height="598" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50229" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Ruda-Magureni.jpg" alt="Ruda Magureni" width="1063" height="598" /></noscript></a></p>
<p><span style="color: #0000ff;">Foto: Pavaza Carpatilor</span></p>
<p>Toamna tarzie si-a etalat frumusetea, in imagini, intr-o zona splendida. Localitatea Magureni, Judetul Prahova. Imaginile au fost realizate in celebra zona Ruda !</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/zona-ruda-magureni-toamna-tarzie/">Zona Ruda Magureni &#8211; toamna tarzie</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/zona-ruda-magureni-toamna-tarzie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Peisaj-Ruda-Magureni-2015-150x150.jpg" length="13783" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Riscul Energizantelor</title>
		<link>https://pavaza.ro/riscul-energizantelor/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/riscul-energizantelor/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 19 Jul 2014 07:49:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[George Razvan Vişoiu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[combină alcoolul cu energizantele atunci dependenţa de alcool va fi mai mare]]></category>
		<category><![CDATA[combinaţiile precum Vodka şi RedBull sunt tot mai populare în baruri şi discoteci]]></category>
		<category><![CDATA[Riscul Energizantelor]]></category>
		<category><![CDATA[Vodka şi RedBull sunt tot mai populare în baruri şi cluburi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49743</guid>
		<description><![CDATA[<p>Riscul Energizantelor Oamenii de ştiinţă au descoperit că dacă se combină alcoolul cu energizantele atunci dependenţa de alcool va fi mai mare decât dacă s-ar consuma doar alcool. Cu toate că legea interzice producătorilor să combine produsele cu concentraţie mare de cofeină şi alcool, combinaţiile precum Vodka şi RedBull sunt tot mai populare în baruri [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/riscul-energizantelor/">Riscul Energizantelor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/07/Riscul-energizantelor-.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="size-full wp-image-49744 aligncenter" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/07/Riscul-energizantelor-.jpg" alt="Riscul energizantelor" width="414" height="313" / data-unveil="true"><noscript><img class="size-full wp-image-49744 aligncenter" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/07/Riscul-energizantelor-.jpg" alt="Riscul energizantelor" width="414" height="313" /></noscript></a></p>
<p style="text-align: center;"><span style="font-size: 12pt;"><strong>Riscul Energizantelor</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Oamenii de ştiinţă au descoperit că dacă se combină alcoolul cu energizantele atunci dependenţa de alcool va fi mai mare decât dacă s-ar consuma doar alcool.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Cu toate că legea interzice producătorilor să combine produsele cu concentraţie mare de cofeină şi alcool, combinaţiile precum Vodka şi RedBull sunt tot mai populare în baruri şi cluburi.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Cum băuturile energizante au început să devină tot mai populare, se caută strategii de prevenţie a efectelor negative ale acestora şi ale combinării cu alcoolul.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Răzvan Vişoiu</strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/riscul-energizantelor/">Riscul Energizantelor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/riscul-energizantelor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/07/Riscul-energizantelor--150x150.jpg" length="10259" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Grădina Botanică din Bucureşti, în imagini &#8211; 2014</title>
		<link>https://pavaza.ro/gradina-botanica-din-bucuresti-imagini-2014/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/gradina-botanica-din-bucuresti-imagini-2014/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 May 2014 19:25:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Lilian Cătălin Vişoiu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49532</guid>
		<description><![CDATA[<p>Grădina Botanică din Bucureşti, în imagini &#8211; 2014 Plină de culoare şi cu un aer aparte, la propriu şi la figurat, Grădina Botanică din Bucureşti te umple de energie.  Dacă aveţi ocazia nu ezitaţi să faceţi măcar o plimbare prin acest loc superb, măcar pentru a simţi pentru puţin timp senzaţia de natură şi de [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/gradina-botanica-din-bucuresti-imagini-2014/">Grădina Botanică din Bucureşti, în imagini &#8211; 2014</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49533" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-.jpg" width="2151" height="1613" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49533" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-.jpg" width="2151" height="1613" /></noscript></a><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC06595.jpg" data-rel="lightbox-1" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49534" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor DSC06595" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC06595.jpg" width="2151" height="1613" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49534" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor DSC06595" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC06595.jpg" width="2151" height="1613" /></noscript></a><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC066251.jpg" data-rel="lightbox-2" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49536" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor DSC06625" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC066251.jpg" width="2151" height="1613" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49536" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor DSC06625" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC066251.jpg" width="2151" height="1613" /></noscript></a><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC06602.jpg" data-rel="lightbox-3" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49539" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor DSC06602" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC06602.jpg" width="2151" height="1613" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49539" alt="Gradina Botanica - Pavaza Carpatilor DSC06602" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC06602.jpg" width="2151" height="1613" /></noscript></a></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>Grădina Botanică din Bucureşti, în imagini &#8211; 2014</strong></span></p>
<p><span style="font-size: large;">Plină de culoare şi cu un aer aparte, la propriu şi la figurat, Grădina Botanică din Bucureşti te umple de energie.  Dacă aveţi ocazia nu ezitaţi să faceţi măcar o plimbare prin acest loc superb, măcar pentru a simţi pentru puţin timp senzaţia de natură şi de &#8230;viu.</span></p>
<p><span style="color: #0000ff;"><strong><span style="font-size: large;">Foto: Pavăza Carpaţilor</span></strong></span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/gradina-botanica-din-bucuresti-imagini-2014/">Grădina Botanică din Bucureşti, în imagini &#8211; 2014</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/gradina-botanica-din-bucuresti-imagini-2014/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Gradina-Botanica-Pavaza-Carpatilor-DSC06595-150x150.jpg" length="10271" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Festivalul Drumeții Montane o nouă provocare</title>
		<link>https://pavaza.ro/festivalul-drumetii-montane-o-noua-provocare/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/festivalul-drumetii-montane-o-noua-provocare/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Apr 2014 20:15:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actiuni si proiecte]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicate de presa]]></category>
		<category><![CDATA[Mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima ora]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=48989</guid>
		<description><![CDATA[<p>        În perioada 01-03 august 2014 eşti aşteptat să cutreierăm împreună ținutul RETEZATUL MIC-OSLEA, în cadrul FESTIVALULUI ”DRUMEȚII MONTANE”, organizat de Asociației ”Drumeții Montane” &#38; JNEPENII, ca etapă în cadrul Competiției Naționale de Turism Sportiv  ”Ștafeta Munților”. Tabăra de corturi va fi amplasată la Complexul Turistic Cheile Buții, așezat la poarta sudică de intrare în [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/festivalul-drumetii-montane-o-noua-provocare/">Festivalul Drumeții Montane o nouă provocare</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p align="center"><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/04/dsc_0268.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-48990" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/04/dsc_0268.jpg" alt="dsc_0268" width="1024" height="685" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-48990" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/04/dsc_0268.jpg" alt="dsc_0268" width="1024" height="685" /></noscript></a></p>
<p>        În perioada 01-03 august 2014 eşti aşteptat să cutreierăm împreună ținutul RETEZATUL MIC-OSLEA, în cadrul FESTIVALULUI ”DRUMEȚII MONTANE”, organizat de Asociației ”Drumeții Montane” &amp; JNEPENII, ca etapă în cadrul Competiției Naționale de Turism Sportiv  ”Ștafeta Munților”.</p>
<p>Tabăra de corturi va fi amplasată la Complexul Turistic Cheile Buții, așezat la poarta sudică de intrare în Parcul Național Retezat.</p>
<p>Ajuns la cea de-a treia ediție, Festivalul ”Drumeții Montane” se reinventează și aduce în acest an un nou concept, fiind un eveniment de turism montan, ce cuprinde șapte categorii de concurs, astfel încât fiecare dintre noi să se regăseasă într-una dintre acestea.</p>
<p>Ne adresăm sportivilor de <b>elită</b>, pentru care am pregătit un traseu ce pornește de la aproximativ 900 m altitudine, urcă până la 2014 m și coboară la 1180 m, <b>fetelor</b> ambițioase și competitive, <b>juniorilor</b> plini de entuziasm, <b>veteranilor</b> ce aduc amintiri din munții vremii, celor care vor să se bucure de frumusețea munților și bucuria competiției în timpi turistici – pentru care am pregătit categoria <b>OPEN</b>, <b>copiilor</b> pe care dorim să-i educăm într-un spirit verde.</p>
<p>Noutatea o reprezintă categoria <b>FAMILY</b>, unde membrii aceleiași familii (obligatoriu un copil cu vârsta de maxim 13 ani împliniți), au de înfruntat împreună probe precum: cunoștințe turistice, parcurgerea unui traseu tematic și orientare sportivă.</p>
<p>Pentru că vara se apropie, nu-ți face alte planuri pentru începutul lunii august, accesează <a href="http://www.festival.drumetiimontane.ro/">www.festival.drumetiimontane.ro</a>, înregistrează-ți echipa și vino să pășești în ținutul poveştilor fascinante  despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci, zmei înaripaţi, dinozauri pitici &#8230; savurează tot ce te înconjoară și vei fi un câștigător!</p>
<p>Orice persoană indiferent că dorește să participe în cadrul activităților sau pur și simplu să facă o plimbare de weekend este asteptată de către organizatorii festivalului.</p>
<p>Anul acesta se vor oferi premii consistente asigurate de susținătorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Leichmann Weifert Group Romania, Doppelherz, Vitalis Group, Auro Media, Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii, Mobila Dalin, Apollomod Distribution, Piticlic, IBU Publishing, O &amp; R Bacau, Mozartinno, Belkin, Craimont, ListaFirme.ro, Elmo-Print, A-Z Cursuri, Hotel Pestera, Xventure.net, MagazinulArtistilor.ro.</p>
<p>Multumim partenerilor: Uniunea Națională a Studenților din România, Complexul Turistic Cheile Buții, Parcul Național Retezat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva.</p>
<p>În anul 2014 fă o ascensiune  la 2014 m, pe vârful Piatra Iorgovanului, locul de odihnă al învingătorilor!</p>
<p>Activitățile din cadrul acestui festival sunt gratuite, mai multe detalii pe www.festival.drumetiimontane.ro</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/festivalul-drumetii-montane-o-noua-provocare/">Festivalul Drumeții Montane o nouă provocare</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/festivalul-drumetii-montane-o-noua-provocare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/04/dsc_0268-150x150.jpg" length="7735" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>La vremuri noi paraziți noi</title>
		<link>https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 23:15:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Elena Pârtoacă]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>
		<category><![CDATA[La vremuri noi paraziți noi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pavaza.ro/?p=48147</guid>
		<description><![CDATA[<p>  La vremuri noi paraziți noi   Cele mai numeroase nevertebrate de pe Terra sunt insectele, animale mici care s-au diversificat de-a lungul anilor datorită particularităților fiziologice care au determinat adaptarea la diferite condiții de mediu. Dacă în antichitate grecii și romanii utilizau ca și colorant natural carminul extras din corpul unor specii de insecte, [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/">La vremuri noi paraziți noi</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49496" alt="gandac colorado-adult" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult.jpg" width="500" height="370" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49496" alt="gandac colorado-adult" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult.jpg" width="500" height="370" /></noscript></a></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><strong>La vremuri noi paraziți noi</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><em><strong>Cele mai numeroase nevertebrate de pe Terra sunt insectele, animale mici care s-au diversificat de-a lungul anilor datorită particularităților fiziologice care au determinat adaptarea la diferite condiții de mediu</strong></em>.</span><br /><span style="font-size: large;"> Dacă în antichitate grecii și romanii utilizau ca și colorant natural carminul extras din corpul unor specii de insecte, mai nou, extracte de insecte sunt utilizate pentru fabricarea unor produse hepatoprotectoare și nu numai.</span><br /><span style="font-size: large;"> Pentru că majoritatea insectelor trăiesc fie pe plante cultivate, fie pe unele produse alimentare, ele se află într-o competiție continuă cu Măria Sa Omul.</span><br /><span style="font-size: large;"> O gravură veche de câteva sute de ani indică faptul că existau procese împotriva dăunătorilor. Astfel în anul 1120 episcopul din Laon (Franța) a excomunicat printr-o sentință omizile și șoarecii. Respectivele animale erau somate, în acest fel, să părăsească locurile din jurul spațiilor locuite, fiind indicat un loc de retragere. Acest lucru chiar se întampla parțial, pentru că omizile devoratoare de frunze se transformau în pupe iar judecătorii își atingeau scopul și anume credința celorlalți că doar prin puterea sentinței au dispărut dăunătorii. Evident în anul următor era nevoie de un alt proces deoarece metamorfoza completă a unor insecte favoriza apariția adulților iar ciclul evolutiv continua. Efectele dăunătorilor zburători prin formele lor intermediare (larve) pot fi catastrofale.</span><br /><span style="font-size: large;"> Am observat anul trecut cum o specie de fluturi, molia frunzelor de măr a făcut pagube imense în unele localități prahovene, una chiar vecină nouă, Filipeștii de Târg. Defolierile masive nu au vizat doar merii, ci și alți pomi fructiferi, chiar și vița de vie. Invazia larvelor este cauzată de faptul că o singură femelă depune între 100 şi 200 ouă, iar numărul imens de larve consumă întreaga frunză, ceea ce rămâne este doar scheletul frunzei, adică nervurile.</span><br /><span style="font-size: large;"> Și anul acesta am observat că fenomenul devorării frunzelor se repetă, și aceasta pentru că larvele </span><br /><span style="font-size: large;">au ieșit de sub scutul ce le-a protejat în timpul iernii. Nu </span><span style="font-size: large;">demult mătușa Anghela mi-a semnalat faptul că pe frunzele de cartofi a descoperit un vierme colorat. Pentru că era perioada de recoltare a cartofilor am primit doi astfel de „viermi” pentru identificare. Erau două larve de o frumusețe inimaginabilă prin cromatica si geometria perfectă de pe partea dorsală a corpului. Cromatica celor două larve era puțin diferită, triunghiurile la 45 de grade de pe cele 7 inele erau cu galben și gri sidefat la un exemplar, iar la celălalt cu portocaliu şi gri sidefat. Majoritatea larvelor manifestă o homocromie specifică, un fel de camuflaj astfel încât păsările insectivore să nu le observe, însă cele două exemplare contrastau cu habitatul lor.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> Mi-am dat seama că era vorba despre un dăunător nemaiîntâlnit în culturile de cartofi de la noi din zonă, lucru confirmat de mai mulți concetățeni. Și pentru că larvele sunt rezultatul unui fluture, adultul cu pricina este fluturele cap de mort sau striga, unul din cei mai mari fluturi de la noi şi cunoscut în toată lumea. Denumirea vine de la faptul că pe partea dorsală a toracelui păros se observă niște pete care seamană cu un cap de mort. Adultului îi place mierea, însă larvele prefera atât frunzele cât si tuberculii de cartofi.</span></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><em><strong><span style="font-size: large;">Să fie acesta parazitul care va detrona gândacul de Colorado în ceea ce privește parazitarea cartofului ?!</span></strong></em></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;">Profesor Elena Pârtoacă</span></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><strong><span style="color: #000000;"> </span></strong></span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/">La vremuri noi paraziți noi</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/la-vremuri-noi-paraziti-noi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/02/colorado-adult-150x150.jpg" length="10457" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Profitați de sezonul fructelor</title>
		<link>https://pavaza.ro/profitati-de-sezonul-fructelor/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/profitati-de-sezonul-fructelor/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Sep 2011 21:29:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Amalia Ştefaniu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Profitați de sezonul fructelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pavaza.ro/?p=47821</guid>
		<description><![CDATA[<p>Profitați de sezonul fructelor Fructele sunt componentele principale ale unei diete sănatoase, în special datorită macronutrienților pe care acestea îi conțin. Macronutrientii au un rol important in prevenirea deficientelor vitaminice, conduc la eliberarea rapida a energiei datorita glucidelor usor digerabile si reprezinta o sursa importanta de fibre dietetice. In ultimii ani, s-a pus accent, deopotriva [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/profitati-de-sezonul-fructelor/">Profitați de sezonul fructelor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: large; color: #000000;"><b><i><a href="http://www.pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/01/fructele.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="size-full wp-image-47822 aligncenter" alt="fructele" src="" data-src="http://www.pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/01/fructele.jpg" width="711" height="355" / data-unveil="true"><noscript><img class="size-full wp-image-47822 aligncenter" alt="fructele" src="http://www.pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/01/fructele.jpg" width="711" height="355" /></noscript></a></i></b></span></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>Profitați de sezonul fructelor</strong></span></p>
<p><span style="font-size: large; color: #000000;"><b><i>Fructele sunt componentele principale ale unei diete sănatoase, în special datorită macronutrienților pe care acestea îi conțin.</i></b> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large; color: #000000;">Macronutrientii au un rol important in prevenirea deficientelor vitaminice, conduc la eliberarea rapida a energiei datorita glucidelor usor digerabile si reprezinta o sursa importanta de fibre dietetice. In ultimii ani, s-a pus accent, deopotriva , pe rolul activitatii fitochimice a fructelor. Substantele fitochimice sunt compusi complecsi din plante care pot functiona ca factori de preventie pentru o gama larga de tulburari cronice. Odata consumate, substantele fitochimice sunt supuse unor procese de degradare enzimatica si bacteriala, producind o serie intreaga de produsi disponibili pentru absorbtie.</span><br /> <span style="font-size: large; color: #000000;"> Compusii nutritionali se pot clasifica in &#8220;macronutrienti&#8221; si &#8220;substante fitochimice&#8221;. Pentru mentinerea unui nivel nutritional ridicat al fructului, o influenta cruciala o reprezinta soiul, dar si factorii agronomici si tehnologici.</span><br /> <span style="font-size: large; color: #000000;"> Exista o strinsa corelare intre factorii senzoriali si cei nutritionali. In functie de soi, balanta nutrientilor se schimba semnificativ si contribuie la stabilirea diferentelor calitative reale.</span><br /> <span style="font-size: large; color: #000000;"> In cazul capsunilor, dar si al altor fructe, fractia dintre zahar si acizii continuti a fost considerata intotdeauna ca un indice nutritional si tehnologic. Acest indice poate descrie caracteristici importante cum ar fi: stadiul de maturitate, indicele de recoltare, acceptabilitatea senzoriala (definita ca armonia corecta dintre 2 parametri senzoriali: dulce si acru) si aportul nutritional echilibrat.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large; color: #000000;">Un alt exemplu este importanta fractiei glucide/acizi (raportul OBx/ aciditate) pentru portocale, care indica atat influenta soiului, dar si a nivelului de calitate pentru productia de suc.</span><br /> <span style="font-size: large; color: #000000;"> Pana in prezent, selectia soiurilor a avut scop principal extractia din fructe a vitaminelor, antioxidantilor, etc. Dar este deasemenea cunoscut faptul ca un consum zilnic de fructe este mult mai important pentru a avea un aport regulat de factori de protectie. </span><br /> <span style="font-size: large; color: #000000;"><b><i>Activitatea in vivo a fructelor proaspat consumate este mai mare decat aceea a compusilor moleculari axtrasi ca atare.</i></b></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large; color: #000000;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large; color: #000000;"><b>Amalia Ștefaniu</b></span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/profitati-de-sezonul-fructelor/">Profitați de sezonul fructelor</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/profitati-de-sezonul-fructelor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/01/fructele-150x150.jpg" length="10937" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Cardul de sănătate, al doilea buletin</title>
		<link>https://pavaza.ro/cardul-de-sanatate-al-doilea-buletin/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/cardul-de-sanatate-al-doilea-buletin/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 27 Jun 2011 20:58:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49346</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cardul de sănătate, al doilea buletin Ministrul sănătații a declarat că începând din ianuarie a.c.vor fi emise cardurile de sănătate pentru populație. Distribuirea cardurilor va porni din a doua jumătate a anului în curs, întrucât capacitatea Imprimeriei Naționale este limitată. Însă simpla lor distribuire nu înseamnă că vor fi folosite în 2011, ci abia în [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/cardul-de-sanatate-al-doilea-buletin/">Cardul de sănătate, al doilea buletin</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/06/card-de-sanatate.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49348" alt="card-de-sanatate" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/06/card-de-sanatate.jpg" width="500" height="315" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49348" alt="card-de-sanatate" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/06/card-de-sanatate.jpg" width="500" height="315" /></noscript></a></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>Cardul de sănătate, al doilea buletin</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Ministrul sănătații a declarat că începând din ianuarie a.c.vor fi emise cardurile de sănătate pentru populație.</span><br /><span style="font-size: large;"> Distribuirea cardurilor va porni din a doua jumătate a anului în curs, întrucât capacitatea Imprimeriei Naționale este limitată. </span><br /><span style="font-size: large;"> Însă simpla lor distribuire nu înseamnă că vor fi folosite în 2011, ci abia în anul 2012. Acestea vor fi primite în plic, acasă, de către fiecare asigurat cu vârsta peste 18 ani. </span><br /><span style="font-size: large;"> Cardurile vor conţine date personalizate, asemenea cărţii de identitate iar prețul unuia va fi de aprox.2 euro și va fi suportat de către asigurat. În plus se va plăti și contravaloarea analizelor pentru stabilirea grupei sanguine și a RH-lui.</span><br /><span style="font-size: large;"> Neprezentarea cardului la medic conduce la acordarea serviciilor medicale contra-cost cu excepția urgențelor și a bolilor prevăzute în Programul național de imunizări cât și monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuziei.</span><br /><span style="font-size: large;"> La noi acest card este abia la început, în schimb în Occident este ceva normal. Deocamdată,consider suficiente aceste informații. </span><br /><span style="font-size: large;"> Pe parcurs vom afla și alte amănunte.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;">Vasile Cojocaru</span></strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/cardul-de-sanatate-al-doilea-buletin/">Cardul de sănătate, al doilea buletin</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/cardul-de-sanatate-al-doilea-buletin/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/06/card-de-sanatate-150x150.jpg" length="11330" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>De la viroze la bacterioze</title>
		<link>https://pavaza.ro/de-la-viroze-la-bacterioze/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/de-la-viroze-la-bacterioze/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 27 Jun 2011 20:53:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Elena Pârtoacă]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Punctul pe I]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[Semnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49343</guid>
		<description><![CDATA[<p>De la viroze la bacterioze Există de câteva decenii temeri legate de suprapopularea planetei, cu epuizarea resurselor naturale, fapt care ar pune în pericol perpetuarea speciei umane. Teoria fatalistă a determinat ca personalitaţi ale lumii contemporane să manifeste îngrijorare şi totodată să emită unele idei mai puțin ortodoxe. Dintr-un documentar TV am aflat cum un [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/de-la-viroze-la-bacterioze/">De la viroze la bacterioze</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/bacterii-300x190.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49344" alt="bacterii" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/bacterii-300x190.jpg" width="300" height="190" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49344" alt="bacterii" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/bacterii-300x190.jpg" width="300" height="190" /></noscript></a></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>De la viroze la bacterioze</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Există de câteva decenii temeri legate de suprapopularea planetei, cu epuizarea resurselor naturale, fapt care ar pune în pericol perpetuarea speciei umane.</span><br /><span style="font-size: large;"> Teoria fatalistă a determinat ca personalitaţi ale lumii contemporane să manifeste îngrijorare şi totodată să emită unele idei mai puțin ortodoxe. Dintr-un documentar TV am aflat cum un prinţ consort european îşi dorea ca după moarte să se transforme într-un virus ucigaş, virus care să înjumătăţească populatia Terrei. Afirmaţia era făcută în urmă cu 4 decenii, prinţul trăiește, însă viroze şi bacterioze cu patogenitate crescută au tot apărut de-a lungul anilor.</span><br /><span style="font-size: large;"> Se cunoaşte faptul că de exemplu virusurile gripale au o particularitate biologică şi anume aceea că sunt extrem de variabile în comparaţie cu celelalte virusuri.</span><br /><span style="font-size: large;">S-a constatat că la intervale de aproximativ 10 ani apar tulpini noi de virusuri gripale.</span><br /><span style="font-size: large;">Aşa apar pandemiile, gripe severe care s-au manifestat în timp, de exemplu,tulpina gripală Singapore din 1957, tulpina Hong Kong din 1968, însă cea mai devastatoare a fost gripa Spaniolă din 1918 care a determinat moartea unui număr mai mare de oameni decât cei căzuţi în primul război mondial.</span><br /><span style="font-size: large;"> Apariţia și manifestarea virusului gripei aviare (ca şi al gripei porcine) şi în rândul populaţiei din ţara noastră poate fi o certitudine însă frenezia dovedită pentru sacrificarea tuturor păsărilor în aşa zisele focare de răspândire precum şi deviralizarea prin pulverizare a unor substanţe cu o compoziţie incertă, parcă ne face să fim un pic sceptici şi mai motivaţi de a cunoaşte adevărul.</span><br /><span style="font-size: large;"> În trecut existau metode naturale pentru creşterea imunităţi păsărilor şi anume introducerea în recipientul cu apă a câtorva aşchii de scoarţă de mesteacăn şi metoda dădea roade.</span><br /><span style="font-size: large;"> Acum se pare că de vină pentru răspândirea bacteriei Escherichia coli sunt castraveţii, bacteria traiește de altfel în intestinul gros al omului şi este utilizată în biotehnologiile moderne pentru a obţine hormoni ca insulina sau hormonul hipofizar de creştere.</span><br /><span style="font-size: large;"> Tulpina patogenă de E. Coli a provocat panică la nivel mondial, clarificări legate de materialul biologic vector însă nu există.</span><br /><span style="font-size: large;"> Atâta timp cât în Spania (presupusul focar) nu s-au înregistrat victime , iar în S.U.A. şi alte state din Europa au fost semnalate victime, însă nu s-au importat castraveţi din Spania, putem să ne întrebam: “Ce se întâmplă ?”</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Poate că la un moment dat războiul împotriva castraveților se va dovedi a fi o alarmă falsă şi că de fapt bacteria se bronza pe frunzele de mărar sau pe frunzele de spanac.</span><br /><span style="font-size: large;">Şi atunci noi ce facem..?</span><br /><span style="font-size: large;"> Categoric nu putem elimina fructele şi legumele din alimentaţie. După o spălare mai atentă, vom mânca salată de vară aşa cum obişnuiam, cu roşii, castraveţi, mărar.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;">Profesor Elena Pârtoacă</span></strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/de-la-viroze-la-bacterioze/">De la viroze la bacterioze</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/de-la-viroze-la-bacterioze/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/bacterii-300x190-150x150.jpg" length="13190" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>2011- Anul Internaţional al Chimiei</title>
		<link>https://pavaza.ro/2011-anul-international-al-chimiei/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/2011-anul-international-al-chimiei/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 May 2011 20:05:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Amalia Ştefaniu]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49324</guid>
		<description><![CDATA[<p>Foto: beautycenter.ro 2011- Anul Internaţional al Chimiei După Anul Internaţional al Astronomiei (2009) şi Anul Internaţional al Biodiversităţii (2010), e rândul chimiei să fie sărbatorită anul acesta. Organizatorii acestui eveniment de amploare, la nivel mondial sunt UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) şi IUPAC (Uniunea Internatională de Chimie Pură şi Aplicată). Astfel, [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/2011-anul-international-al-chimiei/">2011- Anul Internaţional al Chimiei</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/05/Anul-international-al-chimiei-.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49440" alt="Anul international al chimiei" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/05/Anul-international-al-chimiei-.jpg" width="355" height="262" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49440" alt="Anul international al chimiei" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/05/Anul-international-al-chimiei-.jpg" width="355" height="262" /></noscript></a></p>
<p><span style="color: #0000ff;">Foto: beautycenter.ro</span></p>
<p><span style="font-size: large;"><strong>2011- Anul Internaţional al Chimiei</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;">După Anul Internaţional al Astronomiei (2009) şi Anul Internaţional al Biodiversităţii (2010), e rândul chimiei să fie sărbatorită anul acesta. Organizatorii acestui eveniment de amploare, la nivel mondial sunt UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) şi IUPAC (Uniunea Internatională de Chimie Pură şi Aplicată). Astfel, 2011 se remarcă prin numeroase manifestări ştiinţifice în domeniu (conferinţe, congrese, colocvii, ateliere, demosntraţii, expoziţii) la nivel mondial, ce vor culmina cu aniversarea celei de 100-a ediţii a decernării Premiului Nobel Marie Currie. </span><br /><span style="font-size: large;"> Chimia nu trebuie privită ca fiind oaia neagră a industriei, care ne poluează şi ne intoxică, ci ar trebui să ne aplecăm mai mult atenţia asupra aspectelor pozitive pe care le are în societate, asupra complexităţii şi frumuseţii acestei ştiinţe care îmbracă diverse forme şi e prezentă peste tot, în viaţa noastră. </span><br /><span style="font-size: large;"> Chimia, de la ştiinţă pură, fundamentală, străbate un drum lung şi anevoios până la aplicaţii complexe, inovatoare, cu puternic impact social. Un exemplu în acest sens îl reprezintă medicamentul -un produs complex, fără de care viaţa noastră ar fi fost cu totul alta. De la banala aspirină, până la medicamentele de ultimă generaţie precum antitumorale, anti-HIV sau anti-malaria, medicamentul este rezultatul unor cercetării ştiinţifice colosale, de înalt nivel. </span><br /><span style="font-size: large;"> Pentru crearea sa, primul pas este identificarea unui principiu activ care să aibă un anumit efect, specific; urmează izolarea acestuia din surse naturale sau punerea la punct a unei strategii de sinteză, fabricarea sa, teste preclinice şi clinice, condiţionare, finalizând cu procedura de autorizare în scopul comercializării. </span><br /><span style="font-size: large;"> Nu este suficientă deci, obţinerea unei molecule care să facă dovada eficacităţii sale in vitro. In vivo, efectul său se bazează din ce în ce mai mult pe forma de eliberare a substanţei active. În acest sens, ramura chimiei, numită galenică se ocupă cu identificarea formei celei mai adecvate de administrare a medicamentului (comprimate, soluţii injectabile, aerosoli, forme pentru uz dermatologic, etc). În zilele noastre, modul de eliberare a medicamentului în organism devine din ce în ce mai important, mai eficient şi mai inovator. Ameliorarea performanţelor unui medicament se poate obţine utilizând nanovectori, ceea ce permite controlul vitezei de eliberare a substanţei active şi a distribuţiei sale celulare. Este ceea ce numim eliberare condiţionată şi controlată. Nonoparticule de tip polimeric devin “cărăuşul“ principal, capabil să elibereze principiul activ treptat, exact acolo unde este nevoie, la tintă. </span><br /><span style="font-size: large;"> Dar, odată puse la punct şi depăşite toate aceste aspecte, medicamentul mai trebuie să treacă un ultim test: sa facă dovada inocuităţii sale. Este general admis că orice medicament are, însă, efecte secundare, nedorite. Medicul şi pacientul trebuie sa pună în balanţă beneficiile reale ale medicamentului şi riscurile sale, deasemeni reale &#8211; o problemă delicată, care nu poate fi generalizată şi depinde de la un caz la altul. </span><br /><span style="font-size: large;"> Iată cum devenim tributari acestei ştiinţe, iar acest lucru ar trebui sa ne sensibilizeze mai mult, să încurajăm tinerii să acorde mai multă importanţă acestei discipline, care inseamnă dealtfel, viaţă.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><span style="font-size: large;"> Amalia Ştefaniu</span></strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/2011-anul-international-al-chimiei/">2011- Anul Internaţional al Chimiei</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/2011-anul-international-al-chimiei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2011/05/Anul-international-al-chimiei--150x150.jpg" length="8429" type="image/jpg" />	</item>
	</channel>
</rss>
