<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Pavaza &#187; Uncategorized</title>
	<atom:link href="https://pavaza.ro/uncategorized/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://pavaza.ro</link>
	<description> In slujba informarii cetatenilor cinstiti!</description>
	<lastBuildDate>Sat, 28 Sep 2019 08:28:13 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.38</generator>
	<item>
		<title>ŞAH LA “REGINĂ” PE TABLA GEOPOLITICĂ A EUROPEI</title>
		<link>https://pavaza.ro/sah-la-regina-pe-tabla-geopolitica-a-europei/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/sah-la-regina-pe-tabla-geopolitica-a-europei/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Oct 2015 12:02:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Gabriel I Năstase]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<category><![CDATA["Aleasa" lui Smiley din "Vocea Romaniei"]]></category>
		<category><![CDATA["În noaptea asta mama noastră este Steaua roș-albastră" – a scris Mihai Morar pe Facebook]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Migratia in Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Politica Europei]]></category>
		<category><![CDATA[Politica Romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[ŞAH LA “REGINĂ” PE TABLA GEOPOLITICĂ A EUROPEI]]></category>
		<category><![CDATA[Situatia Romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[Statele Unite ale Americii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=50248</guid>
		<description><![CDATA[<p>Foto: ro.wikipedia.org OFENSIVA MIGRAŢIEI ÎN EUROPA &#8211; ŞAH LA “REGINĂ” PE TABLA GEOPOLITICĂ A EUROPEI (Fragment din cartea, în curs de apariţie, “Clipele României” Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE Jurnalist Bogdan Paul A. Păpădie      Criza „refugiaţilor” sirieni s-a dovedit pe zi ce trece un alt amplu scenariu al unor servicii secrete. Fie ele de la [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/sah-la-regina-pe-tabla-geopolitica-a-europei/">ŞAH LA “REGINĂ” PE TABLA GEOPOLITICĂ A EUROPEI</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Reichstag_mit_Wiese.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="aligncenter size-large wp-image-50252" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Reichstag_mit_Wiese-1024x621.jpg" alt="Reichstag_mit_Wiese" width="700" height="425" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-large wp-image-50252" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Reichstag_mit_Wiese-1024x621.jpg" alt="Reichstag_mit_Wiese" width="700" height="425" /></noscript></a><span style="color: #0000ff;">Foto: ro.wikipedia.org</span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>OFENSIVA MIGRAŢIEI ÎN EUROPA &#8211; ŞAH LA “REGINĂ” PE TABLA GEOPOLITICĂ A EUROPEI</strong><br />
<strong> (Fragment din cartea, în curs de apariţie, “Clipele României”</strong><br />
<strong> Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE Jurnalist Bogdan Paul A. Păpădie</strong></p>
<p style="text-align: justify;">     Criza „refugiaţilor” sirieni s-a dovedit pe zi ce trece un alt amplu scenariu al unor servicii secrete. Fie ele de la est sau vest, acestea au imaginat un veritabil coşmar pentru Uniunea Europeană. Angela Merkel, spre stupoarea unei Europe întregi, a asigurat că orice „refugiat” provenind dintr-o zonă de conflict, în mod special din Siria, este binevenit în Germania (“Regina Europei”), unde va fi bine primit şi susţinut pentru integrare. Ce a urmat se ştie, haosul creat de uriaşul val de „refugiaţi”, din care doar 10% s-au dovedit a fi sirieni, aruncând în aer graniţele europene. Mai mult, securitatea impusă de Spaţiul Schengen s-a dovedit ca şi inexistentă, zecile de miliarde de dolari investite în securizarea frontierelor statelor membre dovedindu-se doar o mare afacere. Totuşi, care este adevărul despre aceşti „refugiaţi”?</p>
<p style="text-align: justify;">Conform unor rapoarte ale serviciilor de informaţii europene, adevăratele victime ale războiului se află în prezent în taberele din Kurdistanul irakian, în sudul Turciei şi Libanului. Sunt şiiţi, yazizi şi creştini. Aceştia au fugit de persecutii, şiiţii fiind pur şi simplu ucişi imediat de membri Statului Islamic (alternativ: Statul Islamic din Irak şi Levant sau Statul Islamic din Irak şi Siria, abreviat: IS, SI, ISIL şi ISIS.</p>
<p style="text-align: justify;">Venind în completarea rapoartelor amintite, Witold Gadowski, un cunoscut jurnalist polonez de investigaţie şi reporter de război, care a vizitat Siria şi Turcia ca să documenteze Statul Islamic şi valul de migranţi care s-a pornit spre Europa, a afirmat că şiiţii, yazizii şi creştinii sunt grupurile cele mai persecutate de pe teritoriul Siriei şi Irakului (provinciile Diyala, Anbar, o parte din Ninive, precum şi Salah ad Din). Aceste victime ale războiului se află de mai mult de un an în tabere, dar nu intenţionează să migreze, iar cei care au luat în calcul această variantă au făcut cereri oficiale pentru migrare, solicitând viză de şedere. Deloc întâmplător, fapt ce dovedeşte o veritabilă teorie a conspiraţiei, aceşti oameni care au apelat la lege n-au primit vreun răspuns de la oficialităţile statelor europene cărora li s-au adresat, dar în schimb zeci de mii de tineri musulmani, care au trecut fraudulos graniţele UE au fost acceptaţi! Ce să înţelegem? Creştinii sunt renegaţi de chiar ţările creştine?</p>
<p style="text-align: justify;">Revenind la „refugiaţii” ce au asaltat Europa, s-a constatat că printre ei sunt foarte puţini creştini, foarte puţini yazizi şi foarte puţini kurzi, care suferă într-adevăr din cauza Statului Islamic. Cei mai mulţi dintre ei sunt indivizi care şi-au putut permite să achite 10-15 mii de dolari pentru a fi transportaţi pe „Bătrânul Continent”, pe cale infracţională, de către mafiile turcească, albaneză şi rusă. N-au documente, nimeni nu ştie cine sunt cu adevărat, doar că se închină la Alah! Prin urmare, serviciile de securitate ale Uniunii au luat în calcul tot mai serios, în contradicţie cu perfizii politicieni europeni, o veritabilă invazie a susţinătorilor Stat Islamic, misiunea acestora din urmă fiind instaurarea unui „Califat al Europei”. Se află ISIS în spatele unui astfel de scenariu? Ar avea Statul Islamic forţa unei astfel de lovituri? Conform ultimelor informaţii, provenite din sfera serviciilor secrete, răspunsul la aceste întrebări este&#8230; DA!</p>
<p style="text-align: justify;">După cucerirea de noi teritorii, practic toate graniţele Statului Islamic au fost întărite şi sunt controlate minuţios de aşa-numitele trupe de frontieră conduse de emirul Al-Turki. Nimeni nu se poate strecura peste frontieră, pedeapsa fiind răstignirea, cu atât mai mult un val de zeci şi sute de mii de oameni!</p>
<p style="text-align: justify;">Altfel, cum majoritatea veniturilor ISIS provin din contrabandă şi trafic transfrontalier, Statul Islamic trebuie să controleze graniţele ca să aibă bani pentru existenţă şi dezvoltare. Bugetul Statului Islamic se ridică în prezent la peste 800 milioane de dolari pe an, ISIS vânzând ilegal mai mult de 65 de mii de barili de petrol pe zi! Toată cantitatea este cumpărată ilegal de companii iraniene şi turceşti, fiind revândută în Europa şi în alte ţări ale lumii ca petrol turcesc sau iranian.</p>
<p style="text-align: justify;">Conflictul cu Statul Islamic poate fi câştigat doar pe teren, acolo unde luptă kurzii şi şiiţii, înarmaţi cu arme din epoca sovietică, în timp ce Statul Islamic are cele mai noi echipamente americane! Deci, lucrurile se complică serios, mai ales că ajungem din nou la valul de „refugiaţi” şi la sursa acestuia. Iar primele indicii arată că Ar-Rakkah, capitala Statului Islamic, este cea care a dat practic drumul acestui uriaş val necontrolat de „refugiaţi” în Europa, printre ei infiltrându-se agenţi secreţi ai AMNI. În cadrul AMNI există un departament ce se ocupă cu asasinate şi sinucideri controlate, care menţine comunicarea cu toată reţeaua mondială de „lupi singuratici”, aceştia fiind pregătiţi pentru a fi „şahizi”, adică atentatori sinucigaşi. Acest lucru este foarte periculos şi dificil, practic imposibil de detectat! Apoi mai este şi Moscova, care se implică tot mai serios în Orientul Mijlociu şi vrea, prin acest val de refugiaţi, să ţină Europa în şah. Iar acum ajungem la adevărul despre războiul sirian şi interesele geostrategice, care au condus la conflictul devastator din această până nu demult perlă a turismului, am numit Siria, şi care a permis naşterea ISIS.</p>
<p style="text-align: justify;">Totul a debutat în 2009, cu ocazia demarării de către gigantul petrolier „Qatar Petroleum” a unui amplu program de investiţii la zăcământul de gaze din nordul ţării, care viza triplarea capacităţii de producţie. Dar preşedintele sirian Assad a refuzat să semneze acordul propus de Qatar, Turcia şi Arabia Saudită, de construcţie pe teritoriul Siriei a tronsonului gazoductului menit să aprovizioneze pieţele europene, utilizînd gazele din Qatar şi Arabia Saudită. De reţinut, din Turcia, „Qatar Petroleum” utiliza vechiul traseu al gazoductului „Nabucco”, susţinut de americani, nerentabil datorită debitului prea mic al depozitului azer „Şah Deniz II”. În schimb, în 2010, Bashar al-Assad a finalizat negocierile cu Iranul pentru o conductă de gaze alternativă prin Irak, direct în Siria.</p>
<p style="text-align: justify;">Acesta este, pe scurt, contextul general al lumii contemporane, în plan geopolitic şi geo-strategic în care îşi face debutul o forţă nouă, care nu poate fi neglijată, şi anume STATUL ISLAMIC.</p>
<p style="text-align: justify;">BIBLIOGRAFIE<br />
1. LUIZARD, Jean-Pierre, Modernizarea ţărilor islamice. Procesul de laicizare şi regimurile autoritare implicate. Editura ARTEMIS, Bucureşti, 2008.<br />
2. PĂPĂDIE, A., Bogdan, NĂSTASE, I., Gabriel, Războiul spionilor (ediţiile I şi II). Editura PHOBOS, Bucureşti, 2005 şi 2006<br />
3. PĂPĂDIE, A., Bogdan, NĂSTASE, I., Gabriel, Armagedon I. Editura OBIECTIV, Craiova, 2012.<br />
4. PĂPĂDIE, A., Bogdan, NĂSTASE, I., Gabriel, Armagedon II. Editura OBIECTIV, Craiova, 2012.<br />
5. PĂPĂDIE, A., Bogdan, NĂSTASE, I., Gabriel, Frăţia spionilor. Istoria războiului din umbrăI. Editura OBIECTIV, Craiova, 2014.<br />
6. PĂPĂDIE, A., Bogdan, NĂSTASE, I., Gabriel, Spionii şi loviluţia. Editura OBIECTIV, Craiova, 2014.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE Jurnalist Bogdan Paul A. Păpădie</strong></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/sah-la-regina-pe-tabla-geopolitica-a-europei/">ŞAH LA “REGINĂ” PE TABLA GEOPOLITICĂ A EUROPEI</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/sah-la-regina-pe-tabla-geopolitica-a-europei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/10/Germany-Reichstag_mit_Wiese-150x150.jpg" length="8266" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>„MARIA LACRIMILOR MUTE”</title>
		<link>https://pavaza.ro/50051/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/50051/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 16 Jul 2015 15:30:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Evenimente Culturale]]></category>
		<category><![CDATA[Prezentare Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=50051</guid>
		<description><![CDATA[<p>EVENIMENT EDITORIAL „MARIA LACRIMILOR MUTE” Conf. univ. dr. Gabriel I. NĂSTASE Marian DUMITRU În anul 2014, la editura SEMNE din Bucureşti, a văzut lumina tiparului un emoţionant şi pios volumul de versuri “Maria lacrimilor mute”.Autorul cărţii, talentatul poet Marian DUMITRU, este un “liric extrem de lucid” a cărui “virtuozitate prozodică” încântă mintea şi sufletul cititorilor.Despre poemele [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/50051/">„MARIA LACRIMILOR MUTE”</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>EVENIMENT EDITORIAL</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>„MARIA LACRIMILOR MUTE”</strong></p>
<p style="text-align: right;">Conf. univ. dr. <strong>Gabriel I. NĂSTASE</strong></p>
<table style="height: 386px;" width="599" cellspacing="0" cellpadding="20">
<tbody>
<tr>
<td style="text-align: center;"><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/MarianDumitru.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="aligncenter  wp-image-50049" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/MarianDumitru.jpg" alt="MarianDumitru" width="144" height="209" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter  wp-image-50049" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/MarianDumitru.jpg" alt="MarianDumitru" width="144" height="209" /></noscript></a><strong>Marian DUMITRU</strong></td>
<td>În anul 2014, la editura SEMNE din Bucureşti, a văzut lumina tiparului un emoţionant şi pios volumul de versuri “Maria lacrimilor mute”.Autorul cărţii, talentatul poet Marian DUMITRU, este un “liric extrem de lucid” a cărui “virtuozitate prozodică” încântă mintea şi sufletul cititorilor.Despre poemele lui, scriitorii Ion Rotaru şi Emil Lungeanu au reuşit să-l descrie pe Marian Dumitru în cuvinte puţine, recunoscându-i profunzimea stilului său care-l recomandă ca pe un maestru al metaforei, al intimismului.<em>„… Metafora abil &lt;&lt;criptat</em><em>ă&gt;&gt;</em><em>, cu deosebire oximoronul care conferă materialitate ultrasenzorială abstracţiunilor sunt febril căutate. Virtuozitatea prozidică o atinge Marian Dumitru în sonet”</em>Ion Rotaru</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><em>„… <strong>Maria lacrimilor mute </strong>este un emoţionant şi pios acatist în versuri, închinat dispărutei cu nume predestinat (ebr. „amor”), un fruct al dorului veşnic şi al nădejdii că &lt;&lt;mielul netăiat încă paşte&gt;&gt; undeva într-o lume mai bună, poetul reuşind să găsească în perechile de lacrimi rima perfectă”</em></p>
<p>Emil Lungeanu</p>
<p>&nbsp;</p>
<table style="height: 744px;" width="807">
<tbody>
<tr>
<td><strong>IMNURI ÎN ŞOAPTĂ</strong></p>
<p>Bat stelele-n tobe, noapte de noapte<br />
Ard trandafirii veneţieni<br />
Ai ochilor tăi trecând ca doi reni<br />
De cercul polar al ultimei şoapte.</p>
<p>În lacrimi ai cheia secretelor fapte<br />
Din sufletul meu devastat de vicleni<br />
Tâlhari de iluzii şi zmei pământeni<br />
Ai vagaboandei cu rime necoapte.</p>
<p>Cuvintele ard revoluţionar,<br />
Ascultă în har pătimaşul lor tunet,<br />
Troheii dau porţi la perete cu sunet,</p>
<p>Spre cerul tău nou ca vechiul budoar:<br />
Poemul tăcerii tale, într-un suflet,<br />
Urcă pe vuiet de mărgăritar.</td>
<td><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/marialacrimilormute.jpg" data-rel="lightbox-1" title=""><img class="  wp-image-50048 alignright" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/marialacrimilormute.jpg" alt="marialacrimilormute" width="189" height="334" / data-unveil="true"><noscript><img class="  wp-image-50048 alignright" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/marialacrimilormute.jpg" alt="marialacrimilormute" width="189" height="334" /></noscript></a></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>LUMINA-I SE NAŞTE</strong></p>
<p>Asculţi cuvinte nemaiauzit de frumoase,<br />
Vezi minuni ce nu ajung la inimile de aici,<br />
Trăieşti parabole neînchipuite în imaginaţia<br />
Cu măsură de aur a lumii.</p>
<p>Dai suflu, culoare şi farmec<br />
Dârelor scrise de stele,<br />
Ca nişte scrisori cu veşti nemuritoare:<br />
Un cer se destramă-n durere,<br />
Un altul se naşte-n mirare.</p>
<p>Sunt clipe când ştiu că eşti vie<br />
În sufletul tău ca un vis,<br />
Prin flori ce-aprind în magie<br />
Vulcanul cu ochiul închis.</p>
<p>Eu ştiu că tu eşti vie:<br />
Pe o floare ca tine<br />
Clocoteşte viaţa soarelui:<br />
Mielul netăiat încă paşte.</p>
<p>Te aştept acasă. Întoarce-te<br />
Când vrei tu, Marie,<br />
Chiar şi la sfârşitul lumii:<br />
De acum, tu nu mai eşti muritoare.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>SĂ DAI LACRIMILE</strong></p>
<p>Ai o mie de trepte de urcat,<br />
Fiecare cât imensa moleculă a cerului.</p>
<p>Călătoare plecată prea devreme,<br />
Să dai lacrimile mele Ursei Mici<br />
Ce păzeşte busola de aur a stelei polare<br />
Şi Ursei Mari cu minunea prinsă<br />
În capcana eternităţii.</p>
<p>Să dai lacrimile, pe tava Lunii,<br />
Cloştii cu puii de văpaie,<br />
Aceiaşi pui din satul de demult<br />
Jucându-se tăcuţi cu enigma nopţii<br />
Şi răscolind imaginaţia unui zeu<br />
Ce sculpta o hărmălaie în dreptul copilăriei<br />
Şi picta oaza de lacrimi<br />
Pe setea Cloştii cu pui.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>POFTA DE VIAŢĂ A ŞOAPTELOR</strong></p>
<p>Nebuniile adevărului sunt lacrimi<br />
Pline de vâlvătaia pasiunii<br />
Ca boierii minţii de rugul îndoielii.</p>
<p>Spune-mi că sunt demodat când şoptesc:<br />
Ai fost una pe lume,<br />
Tu, cu infinitul şoaptelor mici<br />
Fricoase-n fiorul de icar sinucigaş<br />
Evadat din lagărul de exterminare<br />
Al acestei condiţii umane cu boi trişti,<br />
Tăiaţi din falnicii tauri.<br />
Tu, cea din osul domnesc al Fascinaţiei,<br />
Tu, ochi de mirare ce-a desluşit<br />
Păcatul de pudoare, nedespărţindu-le,<br />
Ai avut, ai<br />
Harul de a împietri<br />
Nu numai Steaua polară.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>VIAŢĂ DE ÎNCERCARE</strong></p>
<p>Spaima viţii este oprirea ei.<br />
Gura de rai a sufletului<br />
Jucându-se cu focul<br />
Ţine de arta Lacrimii:</p>
<p>Puterea de luptă a cuvântului potrivit,<br />
Furtuna capricioasă a iubirii ascunse,<br />
Cutremurul imprevizibil a şoaptei,<br />
Vârtejul căutării sinelui în închipuire<br />
Şi în inversul închipuirii,<br />
Spovedania devastatoare de frică,<br />
Sfiala îngerului pedepsit,</p>
<p>Retragerea cu torţe în metaforă,</p>
<p>Sărutul aprinselor buze pe umbre,<br />
Trăsnetul voluptăţii de adio:</p>
<p>Toate acestea ţin de arta Lacrimii<br />
Din epoca ei roză, de sacrificiu,<br />
Când moartea spunea: N-ai trăit degeaba,<br />
Suflete speriat,<br />
Să vezi ce splendori trăi-vei cu mine!</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>CĂLĂTOR PRIN VIS         </strong></p>
<p>Sunt neamuri ce nu e bine să se întâlnească,<br />
S-ar face scrum.</p>
<p>Nu se poate întâlni cu vârful muntelui<br />
De glorie pământeană,<br />
Încremenit în orgoliu fremătător,</p>
<p>Adâncul generos,<br />
Oceanic, al sufletului Mariei<br />
Călător prin visul lui Dumnezeu,<br />
Călător pe jos, pe Drumul Robilor,<br />
Bătătorit de ploile de stele,<br />
Farmecul supranatural al speranţei:<br />
Viaţa cu o mie de sori de după moarte.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>MARIA LACRIMILOR MUTE</strong></p>
<p>Am ţinut pe suflet o noapte orbitoare<br />
Şi-o lacrimă ce curge în surâsu-i angeloc<br />
Din ochii tăi cei plini de soare şi-ntuneric<br />
În inima-mi din fibre de pace şi vâltoare.</p>
<p>Reînvierea noastră va fi-ntr-un cer numeric<br />
Cu falnice zerouri şi cifre urcătoare,<br />
Cu soarta încolţită din bulgării de soare<br />
Ce-au îngropat comoara sfârşitului feeric.</p>
<p>Simt inima ce barda durerii o despică,<br />
Arzând în crizantema de vâlvătăi mentale<br />
A nopţilor aprinse de rochiile tale.</p>
<p>Topindu-se pe Luna cu flori de levănţică,<br />
Să vină dimineaţa cu pâine şi-ndurare<br />
La sufletu-mi ce plânge de foame şi de frică.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>DIVULGĂ VIAŢA CE VINE</strong></p>
<p>Încă odată, cu spaimă, întreb<br />
Pe toţi şi pe nimeni,<br />
Căci la-ntrebare nu e răspuns,</p>
<p>Iar tăcerea a tăcut şi tace.</p>
<p>Aşadar, Doamne,<br />
Când vom învia,<br />
Eu şi Maria câţi ani vom avea?</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>ŞOAPTE DE ACUM</strong></p>
<p>Nu am vrut să plec, nu am fost întrebată:<br />
În lacrima singurătăţii de aici,<br />
Mă înec dacă nu-mi scrii naive poeme.<br />
Voi trece de aceste ceruri cumplite,<br />
Încep să se deschidă aripile oprite.</p>
<p>Te văd tot mai greu, scumpul meu,<br />
Ştiu că ai sufletul în focarul durerii,<br />
Dar eu plec şi mai departe,<br />
Încă o dată.<br />
Te las cu ţărâna ca o soră,<br />
Pe pământ, lângă numele meu firav,<br />
Golit de îngerul bătăii de inimă.</p>
<p>Ce prăpastie se crapă între vulcanica<br />
Viaţă trăită şi netrăită, acolo,<br />
Şi singurătatea feerică, de doi bani<br />
Şi tăcerea în zdrenţe, de aici!</p>
<p>O mână fantastică, nevăzută,<br />
M-a luat de lângă tine, fără un cuvânt.<br />
Te las în veci singur, iubitul meu,<br />
Sunt aşteptată.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/50051/">„MARIA LACRIMILOR MUTE”</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/50051/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/MarianDumitru-150x150.jpg" length="6120" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ  „HOLOCAUSTUL DIN EUROPA DE SUD-EST”</title>
		<link>https://pavaza.ro/conferinta-internationala-holocaustul-din-europa-de-sud-est/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/conferinta-internationala-holocaustul-din-europa-de-sud-est/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 16 Jul 2015 14:06:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Comunicate de presa]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente Culturale]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=50024</guid>
		<description><![CDATA[<p>EVENIMENT COMEMORATIV CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „HOLOCAUSTUL DIN EUROPA DE SUD-EST”                                                                                                 Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE În perioada 25-26 mai 2015, la Athenee Palace Hilton Bucureşti, a fost organizată Conferinţa internaţională a Holocaustului din Europa de Sud-Est, de către Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Centrul de Studii Avansate ale Holocaustului „Jack, Joseph şi Morton Mandel” din [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/conferinta-internationala-holocaustul-din-europa-de-sud-est/">CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ  „HOLOCAUSTUL DIN EUROPA DE SUD-EST”</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>EVENIMENT COMEMORATIV</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>„HOLOCAUSTUL DIN EUROPA DE SUD-EST”</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>                                                                                                </strong>Conf.univ.dr.<strong> Gabriel I. NĂSTASE</strong></p>
<p style="text-align: left;">În perioada 25-26 mai 2015, la Athenee Palace Hilton Bucureşti, a fost organizată Conferinţa internaţională a Holocaustului din Europa de Sud-Est, de către Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Centrul de Studii Avansate ale Holocaustului „Jack, Joseph şi Morton Mandel” din Washington, D.C. şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Această conferinţă internaţională reuneşte cercetători preocupaţi de studierea Holocaustului din spaţiul Europei de Sud-Est. Specialişti din domeniul ştiinţelor sociale şi umane vor aborda o gamă largă de subiecte, inclusiv aspecte legate de colaborarea populaţiilor cu autorităţile responsabile, răspunsurile victimelor la persecuţii, procesele criminalilor de după război precum şi politica culturală a comemorării Holocaustului.<a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust1.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="aligncenter  wp-image-50027" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust1.jpg" alt="holocaust1" width="572" height="882" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter  wp-image-50027" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust1.jpg" alt="holocaust1" width="572" height="882" /></noscript></a><br />
<strong>Fotografia reprezintă evrei români care sărbătoresc întoarcerea orfanilor supravieţuitori ai lagărelor şi ghetourilor din Transnistria la un orfelinat din Bucureşti, unde unii dintre copii sunt cazaţi (1944)</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Conferinţa internaţională s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, 25-26 mai.</p>
<p><strong>LUNI, 25 MAI</strong></p>
<p>Cuvântul introductiv a fost rostit de următoarele personalităţi:</p>
<p><strong>Alexandru Florian</strong></p>
<p>Director general, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Bucureşti, România</p>
<p><strong>Paul A. Shapiro</strong></p>
<p>Director, Centrul de Studii Avansate ale Holocaustului „Jack, Joseph şi Morton Mandel”, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Washington, DC</p>
<p><strong>Mihnea Constantinescu</strong></p>
<p>Ambassador-at-Large, Cancelaria Primului-Ministru, Bucureşti, România</p>
<p><strong>Sergiu Nistor</strong></p>
<p>Consilier prezidenţial pentru Cultură şi Patrimoniu, Bucureşti, România</p>
<p><strong>Dean Thompson</strong></p>
<p>Chargé d’Affaires, Ambasada Statelor Unite al Americii, Bucureşti, România</p>
<p>În cadrul celor 3 panele ale primei zile, finalizate cu dezbateri, s-au prezentat următoarele teme care au evidenţiat acest moment tragic din istoria poporului evreu şi al umanităţii:</p>
<p><strong>Panel 1:</strong> <strong>Imaginarul despre Celălalt</strong></p>
<p>MODERATOR: <strong>Michael Shafir</strong></p>
<p>Profesor emerit, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România</p>
<p><strong>Nadège Ragaru</strong></p>
<p>Cercetător CNRS, Institutul de Studii Politice, Paris, Franţa</p>
<p><em>Evreii „străini” şi crearea indiferenţei. Relaţiile dintre evrei şi non-evrei în Macedonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial</em></p>
<p><strong>Darko Gavrilović</strong></p>
<p>Profesor universitar de Istorie, Facultatea de Ştiinţe, Universitatea din Novi Sad, Serbia</p>
<p><em>Crearea Mitului Duşmanului şi exploatarea prejudecăţilor şi stereotipiilor despre evrei de către regimul ustaşilor</em></p>
<p><strong>Viktoria Sukovata</strong></p>
<p>Profesor universitar, Departamentul de Teorie Culturală şi Filozofia Ştiinţei, Universitatea Naţională „V.N. Karazin” din Harkov, Ucraina</p>
<p><em>Specificul Holocaustului în Europa de Sud-Est. Cazul Harkov, Ucraina</em></p>
<p><strong>Terézia Szűcs</strong></p>
<p>Cercetător independent, Budapesta, Ungaria</p>
<p><em>Mărturii despre Holocaustul romilor în literatura maghiară</em></p>
<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust2.jpg" data-rel="lightbox-1" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50028" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust2.jpg" alt="holocaust2" width="640" height="412" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50028" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust2.jpg" alt="holocaust2" width="640" height="412" /></noscript></a></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Ucraineni citesc afişe de propagandă germane expuse în public. Pe afişe este scris de la stânga la dreapta: „Represiunea proletariatului este libertatea sovietică!”; „Incendiator şi Criminal, Stalin, domnia ta a luat sfarsit!”, „Evreul este duşmanul tău etern! Stalin şi evreii sunt unul!” (Harkov, 1942)</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>LUNI, 25 MAI</strong></p>
<p><strong>Panel 2: Autorităţi colaboratoare</strong></p>
<p>MODERATOR: <strong>Radu Ioanid</strong></p>
<p>Director, Departamentul de Arhive Internaţionale Centrul de Studii Avansate ale Holocaustului „Jack, Joseph şi Morton Mandel”, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Washington, DC</p>
<p><strong>Leon Saltiel</strong></p>
<p>Doctorand, Departamentul de Studii Balcanice, Slavice şi Orientale, Universitatea din Macedonia, Salonic, Grecia</p>
<p><em>Elitele din Salonic confruntate cu Holocaustul. Rezisten</em><em>ţă Sau colaborare?</em></p>
<p><strong>Svetlana Suveică</strong></p>
<p>Cercetător, Institutul de Studii Est şi Sud-Est Europene, Regensburg, Germania şi Conferenţiar universitar, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Moldova</p>
<p><em>„Am onoarea a Vă raporta că am cercetat şi verificat &#8230;”: </em></p>
<p><em>Administra</em><em>ţia publică locală în Transnistria şi Holocaustul, 1941–1944</em></p>
<p><strong>Linda Margittai</strong></p>
<p>Doctorand, Şcoala Doctorală de Istorie, Universitatea din Szeged, Ungaria</p>
<p><em>Arianizarea în Transilvania de Nord, 1940–1944. Intenţii, raţiuni şi realităţi</em></p>
<p><strong>Roland Clark</strong></p>
<p>Lector universitar, Departamentul de Istorie, Universitatea Eastern Connecticut, Willimantic, Connecticut, SUA</p>
<p><em>Foştii legionari ca autori ai Holocaustului</em></p>
<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust3.jpg" data-rel="lightbox-2" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50029" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust3.jpg" alt="holocaust3" width="1023" height="659" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50029" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust3.jpg" alt="holocaust3" width="1023" height="659" /></noscript></a></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Ridicarea şi deportarea evreilor din Kavalla (Macedonia) controlată de bulgari spre Treblinka (1943)</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Panel 3: Raspunsuri la persecuţie</strong></p>
<p>MODERATOR: <strong>Zoltán Tibori Szabó</strong></p>
<p>Cercetător știinţific senior şi Conferenţiar universitar, Departamentul de Ştiinţe Politice, Administrative şi Comunicare, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România</p>
<p><strong>Goran Hutinec</strong></p>
<p>Asistent cercetător, Departamentul de Istorie, Universitatea din Zagreb, Croaţia</p>
<p><em>Genocide întrepătrunse. Persecuţia naţional-socialistă şi ustaşă a evreilor în Statul Independent Croaţia, 1941–1945</em></p>
<p><strong>Adrian Cioflâncă</strong></p>
<p>Cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, România</p>
<p><em>Pogromuri controlate. Utilizarea violen</em><em>ţei spontane împotriva evreilor de către autorită</em><em>ţile române, 1940–1941 </em></p>
<p><strong>Ana Bărbulescu</strong></p>
<p>Lector universitar, Departamentul de Studii Iudaice, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucuresti şi Cercetător, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Bucureşti, România</p>
<p><em>Ordine oficială şi nesupunere rituală în ghetourile din Transnistria</em></p>
<p><strong>György Csepeli</strong></p>
<p>Profesor universitar de Psihologie Socială, Facultatea de Ştiinţe Sociale</p>
<p><strong>Gergő Prazsák</strong></p>
<p>Lector universitar, Şcoala Doctorală Interdisciplinară, Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta, Ungaria</p>
<p><em>Strategii de supravieţuire printre deportaţii unguri</em></p>
<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust4.jpg" data-rel="lightbox-3" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50025" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust4.jpg" alt="holocaust4" width="906" height="599" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50025" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust4.jpg" alt="holocaust4" width="906" height="599" /></noscript></a></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Locuitori ai Salonicului întâmpină sosirea trupelor germane (1941).</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>MARŢI, 26 MAI</strong></p>
<p><strong>Panel 4: Mărturie</strong></p>
<p>MODERATOR: <strong>Virgil Ştefan Niţulescu</strong></p>
<p>Director, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti, România</p>
<p><strong>Elana Jakel</strong></p>
<p>Coordonator de program, Iniţiativa pentru Studiul Evreilor Ucraineni, Centrul de Studii Avansate ale Holocaustului „Jack, Joseph şi Morton Mandel”, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Washington, DC</p>
<p><em>Versuri din „Marea Catastrofă”. Cabinetul de Cultură Evreiască şi Holocaust din Ucraina</em></p>
<p><strong>Gergely Kunt</strong></p>
<p>Lector universitar, Departamentul de Istorie, Universitatea din Miskolc, Ungaria</p>
<p><em>Antisemitismul autoreflexiv al unei tinere fete non-evreice în timpul războiului şi după război în Ungaria, 1940–1947</em></p>
<p><strong>Pothiti Hantzaroula</strong></p>
<p>Lector universitar de Antropologie Istorică, Departamentul de Antropologie Socială şi Istorie, Universitatea Aegean, Mytilene, Grecia</p>
<p><em>Copiii din Grecia şi experienţa Holocaustului</em></p>
<p><strong>Dana Mihăilescu</strong></p>
<p>Lector universitar, Departamentul de Engleză, Universitatea din Bucureşti, România</p>
<p><em>Umbre ale memoriei Holocaustului. Dinamici intergeneraţionale în testimonii ale copiilor supravieţuitori din Europa de Sud-Est</em></p>
<p><strong>Panel 5: Lege şi ordine</strong></p>
<p>MODEATOR: <strong>Krista Hegburg</strong></p>
<p>Ofiţer de program, Centrul de Studii Avansate ale Holocaustului „Jack, Joseph şi Morton Mandel”, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Washington, DC</p>
<p><strong>Yuri Radchenko</strong></p>
<p>Lector universitar, Institutul pentru Studii Orientale şi Relaţii Internaţionale, Colegiul Harkov, Ucraina</p>
<p><em>Hilfspolizei în Ucraina şi Holocaustul. Cazul Sumy Oblast, 1941–1943</em></p>
<p><strong>Goran Bandov</strong></p>
<p>Conferenţiar universitar şi Prodecan, Universitatea „Dag Hammarskjöld”, Colegiul de Relaţii Internaţionale şi Diplomaţie, Zagreb, Croaţia</p>
<p><em>Pozi</em><em>ţia Romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Statul Independent al Croaţiei</em></p>
<p><strong>Vanya Mihaylova</strong></p>
<p>Doctorand, Facultatea de Istorie, Universitatea „St. Kliment Ohridski” din Sofia, Bulgaria</p>
<p><em>În căutarea dreptăţii. Al </em><em>Şaptelea Complet al Tribunalului Poporului între laudă şi negare</em></p>
<p><strong>Alexandru Climescu</strong></p>
<p>Doctorand, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti şi Cercetător, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Bucureşti, România</p>
<p><em>Reprezentări despre autorii Holocaustului din România. Adevăruri istorice </em><em>şi juridice</em></p>
<p><strong>Panel 6: Politica în domeniul culturii şi comemorării</strong></p>
<p>MODERATOR: <strong>Paul A. Shapiro</strong></p>
<p><strong>Kristen Ghodsee</strong></p>
<p>Profesor universitar, Programul de Studii Feministe şi de Gen, Colegiul Bowdoin, Brunswick, Maine, SUA</p>
<p><em>Povestea celor „Două Totalitarisme”. Holocaustul bulgar, criza capitalismului şi memoria istorică a Comunismului</em></p>
<p><strong>Raluca Moldovan</strong></p>
<p>Asistent universitar, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Americane, Universitatea Babeş-Bolyai,Cluj-Napoca, România</p>
<p><em>Politica memoriei şi reprezentării. Filmul şi Holocaustul în Europa Centrală şi de Sud-Est</em></p>
<p><strong>Katalin Deme</strong></p>
<p>Asistent Ştiinţific, Muzeul Ocupaţiei Germane, Århus, Danemarca</p>
<p><em>Anul 2014 pentru Comemorarea Holocaustului din Ungaria. Bilan</em><em>ţ Final</em></p>
<p><em> </em></p>
<p>Sfârşitul conferinţei internaţionale a fost marcat de numeroase concluzii.</p>
<p><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust5.jpg" data-rel="lightbox-4" title=""><img class="aligncenter size-full wp-image-50026" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust5.jpg" alt="holocaust5" width="1035" height="685" / data-unveil="true"><noscript><img class="aligncenter size-full wp-image-50026" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust5.jpg" alt="holocaust5" width="1035" height="685" /></noscript></a></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/conferinta-internationala-holocaustul-din-europa-de-sud-est/">CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ  „HOLOCAUSTUL DIN EUROPA DE SUD-EST”</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/conferinta-internationala-holocaustul-din-europa-de-sud-est/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2015/07/holocaust1-150x150.jpg" length="8663" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>Aici e neamul geto – dac !</title>
		<link>https://pavaza.ro/aici-e-neamul-geto-dac/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/aici-e-neamul-geto-dac/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Mar 2015 22:24:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Pavaza Carpatilor]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Starea naţiunii]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<category><![CDATA[Aici e neamul geto – dac !]]></category>
		<category><![CDATA[armata si politie]]></category>
		<category><![CDATA[Bate-i Dumnezeu! Pe toti cei care fura viitorul natiei noastre]]></category>
		<category><![CDATA[Patrioti romani din justitie]]></category>
		<category><![CDATA[Presedintele statului este intaiul luptator !]]></category>
		<category><![CDATA[Romania are nevoie de voi!]]></category>
		<category><![CDATA[servicii de securitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49906</guid>
		<description><![CDATA[<p>Aici e neamul geto – dac ! Bate-i Dumnezeu! Pe toti cei care fura viitorul natiei noastre, al copiilor nostri care mor fara sanse in spitale, al batranilor nostrii care ne-au adus pana aici, al luptatorilor nostrii, de la inceputuri si pana astazi. Cei care ne fura viitorul, care ne fura viata, linistea si siguranta [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/aici-e-neamul-geto-dac/">Aici e neamul geto – dac !</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Aici e neamul geto – dac !</p>
<p>Bate-i Dumnezeu! Pe toti cei care fura viitorul natiei noastre, al copiilor nostri care mor fara sanse in spitale, al batranilor nostrii care ne-au adus pana aici, al luptatorilor nostrii, de la inceputuri si pana astazi. Cei care ne fura viitorul, care ne fura viata, linistea si siguranta si ne transforma in sclavi, prin hotie şi corupţie, trebuie sa raspunda in fata legii. Romania nu este numai tara lor!<br />
Patrioti romani din justitie, servicii de securitate, armata si politie aveti o datorie fata de patrie, fata de neamul romanesc! Presedintele statului este intaiul luptator! Toti avem datoria sa ne aparam tara! Respectul se impune nu se cerseste!<br />
Romani faceti-va datoria cu cinste, acolo unde sunteti!</p>
<p>Nimeni nu este mai presus de lege!</p>
<figure id="attachment_49624" style="width: 1080px;" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Drapelul-Romaniei..jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="size-full wp-image-49624" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Drapelul-Romaniei..jpg" alt="Pavaza Carpatilor" width="1080" height="778" / data-unveil="true"><figcaption class="wp-caption-text"><noscript><img class="size-full wp-image-49624" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Drapelul-Romaniei..jpg" alt="Pavaza Carpatilor" width="1080" height="778" /></noscript></a> Romania. Dacia.</figcaption></figure>
<p>&nbsp;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/aici-e-neamul-geto-dac/">Aici e neamul geto – dac !</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/aici-e-neamul-geto-dac/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Drapelul-Romaniei.-150x150.jpg" length="6391" type="image/jpg" />	</item>
		<item>
		<title>PROGRAME UITATE, DAR OPORTUNE ÎN ACTUALA CRIZĂ ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ</title>
		<link>https://pavaza.ro/programe-uitate-dar-oportune-actuala-criza-economica-si-financiara/</link>
		<comments>https://pavaza.ro/programe-uitate-dar-oportune-actuala-criza-economica-si-financiara/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 May 2014 20:12:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Gabriel I Năstase]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Economie şi afaceri]]></category>
		<category><![CDATA[Interes general]]></category>
		<category><![CDATA[Starea naţiunii]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://pavaza.ro/?p=49576</guid>
		<description><![CDATA[<p>REMEMBER PROGRAME UITATE, DAR OPORTUNE ÎN ACTUALA CRIZĂ ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE Universitatea Creştină ,,DIMITRIE CANTEMIR” Facultatea de Finanţe, Bănci şi Contabilitate Director al Programului de Studii universitare de masterat „Finanţe şi gestiunea afacerilor” din cadrul Facultăţii de Finanţe Bănci şi Contabilitate din Bucureşti (FBCB) Director al Centrului de Cercetări, Studii şi [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/programe-uitate-dar-oportune-actuala-criza-economica-si-financiara/">PROGRAME UITATE, DAR OPORTUNE ÎN ACTUALA CRIZĂ ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;" align="center"><span style="font-size: 12pt;"><strong><a href="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Programe-relansare-economie.jpg" data-rel="lightbox-0" title=""><img class="alignnone size-full wp-image-49585" src="" data-src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Programe-relansare-economie.jpg" alt="Relansare economica" width="2560" height="1920" / data-unveil="true"><noscript><img class="alignnone size-full wp-image-49585" src="http://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Programe-relansare-economie.jpg" alt="Relansare economica" width="2560" height="1920" /></noscript></a>REMEMBER</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;" align="center"><span style="font-size: 12pt;"><b>PROGRAME UITATE, DAR OPORTUNE ÎN ACTUALA CRIZĂ ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ</b></span></p>
<p style="text-align: justify;">Conf.univ.dr. <strong>Gabriel I. NĂSTASE</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Universitatea Creştină ,,DIMITRIE CANTEMIR”</p>
<p style="text-align: justify;">Facultatea de Finanţe, Bănci şi Contabilitate</p>
<ul>
<li style="text-align: justify;">Director al Programului de Studii universitare de masterat „Finanţe şi gestiunea afacerilor” din cadrul Facultăţii de Finanţe Bănci şi Contabilitate din Bucureşti (FBCB)</li>
<li style="text-align: justify;">Director al Centrului de Cercetări, Studii şi Aplicaţii Financiar – Bancare din cadrul Facultăţii de Finanţe Bănci şi Contabilitate din Bucureşti (FBCB)</li>
</ul>
<p>&nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><strong>Considera</strong><strong>ţii generale</strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Evoluţia evenimentelor din decembrie 1989, a avut menirea de a relansa România pe orbita statelor cu un sistem politic profund democratic. Amplul proces de refacere, instituţionalizare şi instaurare al principiilor economiei de piaţă, prin mecanismele specifice societăţii capitaliste, &#8211; către care tindem – a angrenat sub o formă sau alta întreaga societate românească.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Faţă de acest deziderat, cu profunde semnificaţii în plan etic, civic, politic şi socio-economic, nu am rămas impasibili. L-am considerat o problemă de conştiinţă şi dintr-o datorie morală, ne-am implicat efectiv în dezvoltarea dificilului proces de refacere, pe baze fundamentate din punct de vedere ştiinţific, a sistemului economico-social instituit în România.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Toate acestea, dintr-o dorinţă justificată, de a ne aduce contribuţia la amplul proces de integrare a ţării în Uniunea Europeană (U.E.) şi de dezvoltare durabilă a societăţii româneşti.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Iată doar câteva din motivele pentru care a fost conceput şi realizat în intervalul </span><br />
<span style="font-size: 12pt;"> 1990-2005[1] <strong>Programul „UNICUS”</strong>, mecanism de implementare teritorială a Strategiilor de dezvoltare a României, model şi modul în procesul integrării europene.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            În viziunea autorilor şi nu numai, acest tip de <strong>Program</strong> de dezvoltare, evidenţia şi încerca să valorifice resursele spirituale şi materiale ale societăţii româneşti, racordându-le la circuitele de valori interne şi internaţionale.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Primul perimetru ţintă ales încă din 1990 şi supus analizei sectoriale pentru determinarea diagnosticului de zonă acoperea peste 4000 km<sup>2</sup> în sudul Municipiului Bucureşti, părţi din judeţele Călăraşi, Ilfov şi Giurgiu şi reprezenta cea mai importantă zonă strategică a ţării, în contextul viitoarei integrări a României în U.E.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            În această primă etapă, <strong>Programul</strong> oferea aproximativ 1800 de proiecte punctuale, de importanţă locală, zonală, regională, naţională şi transfrontalieră. Domeniile de interes fiind: infrastructura de transport multimodală, agricultură (sector vegetal, zootehnic, piscicol, horticol, vânătoare, aquacultură şi agricultură ecologică), industrie (obiective mici şi mijlocii, obiective majore, parcuri tehnologice şi industriale IT) protecţia mediului, reconversie socio-profesională, dezvoltare rurală sistematizare edilitar-urbanistă, societate informaţională, turism de toate tipurile, educaţie, sănătate, cultură prin realizarea infrastructurilor socio-administrative în zonele de contact.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Aşa cum a fost conceput şi structurat, <strong>Programul</strong> reprezenta modalitatea optimă de implementare teritorială a planului de combatere a sărăciei, a măsurilor de relansare economică, în general a oricărui concept politic viabil şi pertinent privind dezvoltarea ţării.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Metodologiile de aplicare de care dispunea, permiteau implementarea <strong>Programului „UNICUS”</strong> oriunde în ţară, pe unităţi teritorial-administrative de tip judeţ sau comună, pe zone geografice cum ar fi Valea Jiului, Munţii Apuseni, Delta Dunării etc. şi chiar pe areale istorice, de genul Ţara Bârsei, Ţara Loviştei, Ţara Haţegului etc.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            „<strong>UNICUS</strong>” a fost şi a rămas un <strong>program integrat şi integrator</strong> al societăţii civile, în dubla ei calitate de participantă şi beneficiară a procesului de dezvoltare socio-economică.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Interesul naţional pe care l-am pus mai presus de orice, a fost cel care ne-a unit şi care ne-a permis să concepem şi să promovăm <strong>Programul „UNICUS”</strong> atât de necesar în acea etapă de tranziţie prelungită. Pe durata promovării acestui <strong>Program</strong> ne-am confruntat cu micile şi marile interesele de clan, care nu aveau nimic în comun cu marele deziderat naţional – dezvoltarea economică şi socială pe termen mediu şi lung.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Arc peste timp, vorbele marelui Nicolae Titulescu îşi găsesc justificarea în actuala etapă şi stare de fapte, când avem nevoie mai mult ca oricând de unitate în concept, de o viziune clară asupra procesului dezvoltării şi acţiune unitară din partea tuturor factorilor responsabili şi implicaţi să vadă şi să acţioneze unitar, depăşind barierele micilor interese de partid.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Se impunea o clar-viziune strategică unitară, un nou concept, o poziţie fermă, determinată de orizontul de aşteptare care trebuia transformat în orizont de acţiune pe termen mediu şi lung. Vectorul se numea “continuitate” pentru că direcţia era bună, iar viteza trebuia accelerată. U.E. nu ne aştepta să ne trezim din amorţeală. Să nu uităm aspectul cel mai important, am fost într-o primă perioadă în plină cursă de aderare, iar ulterior, de la 01 ianuarie 2007 am intrat într-o competiţie acerbă alături de celelalte state care au candidat şi </span><br />
<span style="font-size: 12pt;"> s-au angrenat în procesul integrării europene.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Intrarea României în marea familie europeană la 1 ianuarie 2007, a fost nu numai un merit, dar şi o obligaţie din punct de vedere al antrenării întregii societăţi în marea competiţie, în care trebuia să dovedim că acordarea statutului de piaţă funcţională este justificat, iar aplicarea lui va permite mediilor economice româneşti să devină competitive şi să trateze de la egal la egal cu partenerii europeni. Marele pas pe care l-am făcut în 2007 nu a fost altceva decât o etapă în procesul dezvoltării durabile.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Datorită volumului mare de documente, peste 4000 de pagini, cuprinzând studii, prognoze, planuri, hărţi, schiţe, subprogram de zonă, proiecte etc. <strong>Programul „UNICUS”</strong> era structurat în 5 mari componente.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Realizarea obiectivelor pe care le presupunea acest <strong>Program</strong>, fără a crea tendinţe megalomanice şi departe de a se constitui un fapt în sine, se înscria pe traiectoria ascendentă a aspiraţiilor de valorificare a potenţialului creativ de care dispunea societatea românească la un moment dat în procesul dezvoltării sale. Privit din acest punct de vedere, „<strong>UNICUS</strong>”, a reprezentat o necesitate impusă de dorinţa şi nevoia de mai bine. <strong>Programul</strong> putea constitui în modul cel mai elocvent o veritabilă probă a schimbării de mentalitate şi acţiune, pentru că în istorie am demonstrat nu de puţine ori „<em>că am semnalizat la dreapta şi am luat-o la stânga</em>”.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><strong>Programul „UNICUS”</strong> a cuprins şi intervalul de timp 2000-2020 ca orizont de acţiune, cu o extensie a proiectelor de investiţii la peste 200 de milioane de lei, luând în calcul procesul dezvoltării edilitar-urbanistice şi pe cel al mediului de afaceri. Frontul de acţiune multidisciplinară al <strong>Programului</strong> oferea peste 250.000 de noi locuri de muncă permanente sau facultative în prima zonă de contact.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Numai canalul navigabil pe Argeş oferea circa 15.000 de locuri de muncă pe 5 ani, iar Tunelul pe sub Dunăre între Giurgiu şi Ruse alte 8.000 de locuri de muncă pentru următorii 4 ani.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Fiecare comună din zona aleasă dispunea de o strategie de dezvoltare pe termen lung, însoţită de pachete de proiecte de investiţii atractive pentru finanţatori.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">S-a afirmat justificat şi de nenumărate ori că România nu are capacitate de absorbţie a fondurilor investiţionale din lipsă de programe şi proiecte. „<strong>UNICUS</strong>” ar putea schimba raportul de forţe din acest punct de vedere. <strong>Programul</strong> avea şi are ca obiectiv principal datoria de a schimba imaginea ţării în lume.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Structura operativă de implementare ar putea sparge barierele corupţiei şi birocraţiei acţionând la nivelul standardelor impuse de partenerii din U.E. şi din SUA.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            În ceea ce priveşte proiectul „Balkan Tunel” a-şi dori să aduc şi alte precizări faţă de cele pe care le-am invocat anterior în câteva articole apărute în „Cronica Fundaţiilor”.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Problema realizării unui sistem de subtraversare a Dunării între cele două ţări nu este recentă. Primii care au avut ideea şi au realizat proiecte (însoţite de studii de specialitate) <strong>au fost inginerii români</strong> şi nu cei bulgari, nemţi sau alţii.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            O alternativă la podul peste Dunăre de la Feteşti &#8211; Cernavodă &#8211; al inginerului A.Saligny a fost proiectul unui tunel pe sub Dunăre al altui vizionar român, inginerul A. Călinescu. După revoluţia din ’89, în perioada 1992  &#8211; 1993, în plină desfăşurare a activităţilor de analiză-diagnostic a sectorului Dunăre – Giurgiu, privind identificarea  şi evidenţierea resurselor din zonă, din cadrul <strong>Programului</strong> de dezvoltare durabilă „<strong>UNICUS</strong>”, omul de afaceri din Municipiul Giurgiu, Brumărel MUCĂ a readus în memoria românilor ideea realizării unui tunel pe sub Dunăre între Giurgiu (RO) şi Russe (BG).</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Ca urmare, în anul 1999, Brumărel MUCĂ împreună cu subsemnatul (consilier al preşedintelui Confederaţiei Sindicale Naţionale „MERIDIAN”, Ion POPESCU) am constituit un “<strong>Grup de Lucru</strong>” pentru promovarea <strong>Programului</strong>. “<strong>UNICUS</strong>” a fost susţinut iniţial printr-un Raport Tehnic privind “<em>O nou</em><em>ă legătură feroviară şi rutieră între România şi Bulgaria prin subtraverasrea Dunării la Giurgiu – Russe</em>”, elaborat de SC MUCA&amp;CO – Giurgiu. Ulterior acest Raport a fost inclus în <strong>Programul „UNICUS”</strong> şi susţinut logistic.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Propunerea privind realizarea “Balkan – Tunel” a fost prezentată de către “<strong>Grupul de Lucru</strong>” şi susţinută de Confederaţia Sindicală Naţională “MERIDIAN” la Preşedinţie şi Guvernul României.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Totodată, s-au iniţiat şi alte demersuri pentru promovarea acestui Proiect. S-a discutat la Giurgiu, Russe şi Bucureşti cu doamna Rumyana Petrova, coordonatorul Departamentului de Strategie şi Planificare Regională din cadrul Ministerului Bulgar al Dezvoltării Regionale, privind realizarea în “oglindă” de către partea bulgară a <strong>Programului</strong> “<strong>UNICUS</strong>”, inclusiv a “Balkan – Tunelului”.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Realizarea tunelului a fost apreciată ca fiind o prioritate în dezvoltarea economică şi socială a celor două ţări. Ca urmare, s-au depus eforturi pentru identificarea şi atragerea de surse de finanţare externă, evitându-se finanţarea de la Bugetul de Stat.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            “<strong>Grupul de Lucru</strong>” a propus înfiinţarea unui consorţiu româno – bulgaro – luxemburghez, care să finanţeze această investiţie, apreciată la aproximativ 500 de milioane USD. Totodată, s-a considerat că în cei cinci ani de execuţie a “tunelului”, se vor asigura cel puţin 5000 de locuri de muncă, în condiţiile în care industria româneascăîn general şi cea din minerit în special (inclusiv cea din Valea Jiului) suferise profunde pierderi de forţă de muncă prin masive disponibilizări. Din păcate Guvernul României şi ministerele responsabile cu promovarea şi susţinerea acestui proiect nu au tratat cu seriozitate demersurile “<strong>Grupului de Lucru</strong>” privind realizarea “Balkan – Tunelului”, dar şi a altor proiecte din cadrul <strong>Programului </strong>“<strong>UNICUS</strong>”.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><strong> </strong></span></p>
<ul style="text-align: justify;">
<li><span style="font-size: 12pt;"><strong> Istoricul acestei iniţiative</strong></span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><strong> Programul “UNICUS”</strong> a fost conceput în perioada 1990-2005[2], astfel încât prin investiţii sigure să se obţină câştiguri profitabile şi nu oricum, ci prin seriozitate, profesionalism şi eficienţă pentru a realiza efectul dorit: bunăstare şi progres.</span></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            · <strong>Programul „UNICUS”</strong> a fost conceput de Lt.col.(r) Ion DOBRE cu scopul de a configura România într-o ţară unică şi magică în marea familie europeană, angrenată în procesul globalizării. Ulterior, acest program a fost susţinut şi dezvoltat în cadrul Confederaţiei Sindicale Naţionale „MERIDIAN”, unde m-am implicat în promovarea <strong>Programului „UNICUS”</strong> în calitate de consilier al Preşedintelui CSN „MERIDIAN”, Ion POPESCU.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Cunoşteam acest <strong>Program</strong> din perioada în care am activat ca şi consilier în Administraţiile celor doi preşedinţi, Ion ILIESCU şi Emil CONSTANTINESCU. Ulterior, aveam să apreciez valoarea acestui <strong>Program</strong> în condiţiile în care acesta s-ar implementa.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Numeroasele proiecte propuse pentru aplicare (implementare), din cadrul acestui Program, ar fi putut genera, în timp: investiţii, afaceri, beneficii, siguranţă şi protecţie socială.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Unele dintre aceste proiecte ar fi putut beneficia de fonduri modeste, accesibile multor întreprinderi mici şi mijlocii, altele (ex.:”Balkan Tunel” şi „Canalul Dunăre-Bucureşti) ar fi necesitat şi implicarea instituţiilor statului, respectiv a Guvernului României.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            · Ulterior, <strong>Programul „UNICUS”</strong> a fost prezentat în anul 1999 Preşedintelui României, Emil CONSTANTINESCU, Primului Ministru Radu VASILE, Ministrului Transporturilor Traian BĂSESCU şi altor miniştri.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Reacţiile au fost rezervate sau nu s-a primit nici un răspuns din partea acestora (singurul care a avut un punct de vedere pertinent la acea dată, a fost Traian BĂSESCU).</span></p>
<ul style="text-align: justify;">
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Componenta%20Comitetului%20de%20Initiativa.pdf">Membrii „<strong>Grupului de Lucru</strong>” au iniţiat diverse acţiuni de promovare pentru realizarea proiectului „Balkan Tunel„ privind o nouă legătură feroviară şi rutieră între România şi Bulgaria prin sub-traversarea Dunării la Giurgiu &#8211; Russe</a></span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Adresa%20Comitetului%20de%20Initiativa%20catre%20autoritati1%20martie%201999.pdf">Adresa <strong>„Grupului de Lucru”</strong> către autorităţi,1 martie 1999</a></span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Adresele%20dlui.Muca%20Brumarel%20catre%20autoritati%207%20aprilie%201999.pdf">Adresele iniţiate de MUCĂ Brumărel către autorităţi,  7 aprilie 1999</a></span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Raspunsul%20lui%20Basescu11.06.1999.pdf">Răspunsul Ministrului Transporturilor, Traian BĂSESCU, 11 mai 1999</a></span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Punctul%20de%20vedere%20al%20autoritatilor%20transmis%20CSN%20MERIDIAN%20la%20data%2016.06.1999.pdf">Punctul de vedere al autorităţilor transmis CSN „MERIDIAN” la data 16 mai 1999</a></span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/TRAPEC%20S.A.%20Raspuns%20si%20Propunere%20de%20continut.pdf">TRAPEC S.A. Răspuns şi Propunere de conţinut pentru proiectul de tunel</a> </span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Raspunsul%20primit%20de%20la%20SETEC.pdf">Răspunsul primit de la SETEC</a></span></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><strong> </strong></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><strong>Activitatea</strong><strong>„</strong><strong>Grupului de Lucru</strong><strong>” privind promovarea </strong><strong>Programului „UNICUS” </strong>a fost consemnată şi de mass-media.</span></p>
<ul style="text-align: justify;">
<li><span style="font-size: 12pt;"><strong> Articole din presă referitor la acest subiect</strong></span></li>
</ul>
<ul style="text-align: justify;">
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Presa%20bulgareasca.pdf">Presa din Bulgaria</a> </span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Presa%20romaneasca-%20Romanul%20Muca%20vrea%20sa%20sape%20trei%20tunele%20pe%20sub%20Dunare.pdf">Presa românească: „<em>Românul Mucă vrea să sape trei tunele pe sub Dunăre</em></a>”; <em><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Presa%20romaneasca-Tunele%20Rutiere%20pe%20sub%20Dunare.pdf">„Tunele Rutiere pe sub Dunăre</a></em>”; „<em><a href="http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Presa%20romaneasca-Construirea%20unui%20tunel%20feroviar%20intre%20%20Bulgaria%20si%20Romania.pdf">Construirea unui tunel feroviar între  Bulgaria şi România</a></em>”.</span></li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Demersurile „<strong>Grupului de Lucru</strong>” care s-a constituit, nu s-au oprit aici.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Sinteza <strong>Programului „UNICUS”</strong> s-a  prezentat şi în cadrul ediţiei a IV-a a Forumului investiţiilor din România de către Ion DOBRE ca reprezentant al „<strong>Grupului de Lucru</strong>” şi realizator al <strong>Programului</strong>. Mesajul acestuia avea să fie bine primit şi apreciat. Doar atât!</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Iniţiativa de a pune faţă în faţă finanţatori şi titulari de proiecte de investiţii în căutare de finanţare, a reprezentat o încercare şi modalitatea pragmatică de rezolvare a problemelor de ordin socio-economic cu care România se confrunta în acea neaşteptat de prelungită perioadă de tranziţie.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            Ediţia a IV-a a Forumului internaţional de investiţii denumită generic “<em>tradiţie şi necesitate</em>” a fost o manifestare benefică, dată fiind participarea masivă a reprezentanţilor mediului de afaceri, interesaţi în bunul mers al fenomenului economic românesc, dar mai ales, prin identificarea şi valorificarea oportunităţilor de afaceri.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">            În felul acesta iniţiativa “<strong>Grupului de Lucru</strong>” a rămas un vis frumos şi neîmplinit.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">[1]În anul 2005 m-am retras din „<strong>Grupul de Lucru</strong>” (numit şi „<strong>Comitet de Iniţiativă</strong>”) dezamăgit de lipsa de reacţie a decidenţilor politici. M-aş bucura ca <strong>Programul „UNICUS”</strong> să revină în actualitate, în atenţia celor care decid.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">[2]Este greu de stabilit o limită superioară a acestui interval de timp, întrucât an de an s-au adus noi îmbunătăţiri acestui <strong>Program</strong>, prin propuneri de proiecte.</span></p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro/programe-uitate-dar-oportune-actuala-criza-economica-si-financiara/">PROGRAME UITATE, DAR OPORTUNE ÎN ACTUALA CRIZĂ ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ</a> appeared first on <a rel="nofollow" href="https://pavaza.ro">Pavaza</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://pavaza.ro/programe-uitate-dar-oportune-actuala-criza-economica-si-financiara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
	<enclosure url="https://pavaza.ro/wp-content/uploads/2014/05/Programe-relansare-economie-150x150.jpg" length="8320" type="image/jpg" />	</item>
	</channel>
</rss>
