Scurtă biografie a inventatorului dr.ing. Ion Şt. BASGAN

Predestinat să ofere ştiinţei şi tehnicii româneşti o serie de realizări de răsunet în domeniul perfecţionării forajului, Ion Şt. Basgan a fost, este şi va rămâne unul dintre cei mai străluciţi inventatori români. Inspirat de ideile noi ale sonicităţii, Ion Şt. Basgan a fost autorul a peste 50 de lucrări tehnico-ştiinţifice apărute în publicaţii de specialitate din diferite ţări.

          Discipol şi colaborator al părintelui sonicităţii, Gogu Constantinescu, inginerul petrolist Ion Şt. Basgan s-a remarcat în planul creaţiei tehnico-ştiinţifice prin numeroase realizări de excepţie, în domeniul industriei petroliere, care, ulterior, au devenit priorităţi pe plan mondial.

          Printre realizările sale deosebite, privind perfecţionarea tehnicii forajului, putem aminti: ● Metoda pentru îmbunătăţirea randamentului şi perfecţionarea forajului rotativ, prin rotaţie percutantă şi prin amortizare a presiunilor hidromecanice (Brevet român nr. 22.789/1934) şi ● Un nou sistem de foraj, care ia în considerare presiunea hidrostatică şi transmiterea energiei sonice la distanţă prin utilizarea prăjinilor grele proporţionale şi forajul sonic (Brevet S.U.A. nr. 2.103.137/1937).

          Invenţiile sale, mai sus menţionate, au fost apreciate atât de părintele sonicităţii, George (Gogu) Constantinescu, cât şi de alţi specialişti din ţară şi din străinătate.

          Ion Şt. Basgan  a văzut lumina zilei la începutul acestui secol (24 iunie 1902), pe meleaguri vrâncene (Focşani). Ion Şt. Basgan provenea dintr-o familie a cărei existenţă pe aceste ţinuturi pitoreşti era de peste trei sute de ani, iar despre mama sa se cunoaşte că ar fi descendenta unei familii vechi de păstori ardeleni. De-a lungul existenţei acestei onorabile familii, se poate aprecia că genialitatea a fost o stare de spirit, un simbol al existenţei şi perenităţii neamului românesc. Dotat cu autentice capacităţi intelectuale, dublate de o puternică forţă şi dorinţă de studiu,  Ion Şt. Basgan a absolvit şcoala primară nr. 2 din Focşani şi a parcurs anii liceului „ Internat” din Iaşi, ca bursier şi premiant. Înclinaţia   sa spre studiu i-a permis să obţină reale performanţe la învăţătură. A absolvit liceul la 5 iulie 1920, obţinând o bursă „Steaua Română” pentru a urma cursurile Şcolii Superioare de Mine şi Metalurgie (Montanistische Hochschule 5, Leoben – Austria) în perioada  1920 – 1925 şi, ulterior, în 1933, obţine titlul de doctor în ştiinţe tehnice. Ion Şt. Basgan devine celebru datorită metodei de foraj cu sapele Rotary, cea mai răspândită în toate ţările unde se exploata petrolul.

          Având la bază principiul sonicităţii, noul sistem de foraj va revoluţiona industria petrolieră americană. În felul acesta, economia americană îşi va rotunji substanţial profitul, prin economii anuale de 1,8 miliarde dolari. Din păcate, Ion Şt. Basgan, (decedat  în 15 decembrie 1980) şi urmaşii săi nu au fost beneficiari ai dreptului de autor. Mai mult Academia Română (care i-a acordat, în anul 1935, premiul dr. Cornel Nicoară), Institutul de Petrol şi Gaze şi Universitatea Politehnică din Bucureşti au omis, cu diverse prilejuri, să-l comemoreze pe marele om de ştiinţă Ion Şt. Basgan, care a trăit şi a muncit pentru ştiinţa românească şi nu numai. Dovedind din plin că geniul este o caracteristică dominantă a neamului românesc şi nu un banal joc al întâmplării.

          Multe din realizările inventatorului Ion Şt. Basgan au constituit tema unor ample dezbateri în numeroase publicaţii periodice şi tratate, fiind totodată surse de inspiraţie pentru alţi specialişti în perfecţionarea tehnicii forajului. În prefaţa uneia dintre lucrările inventatorului Ion Şt. Basgan publicate în fosta U.R.S.S. şi S.U.A., remarcând în acelaşi timp următoarele: „obligând sapa să vibreze în cursul forajului rotativ şi dând prin aceasta o sarcină dinamică alternativă asupra tălpii, se poate obţine o mărire însemnată a avansării sapei. Acest lucru a fost dovedit de experienţele A.Z.N.I.I., care au arătat că sapa, care de fapt a terminat avansarea sa, începe din nou să lucreze sub acţiunea vibraţiei longitudinale”. Cele afirmate mai sus au avut şansa să fie verificate în practică, în România, în anul 1938, la sonda nr. 471 de pe perimetrul 89 Ghirdoveni. În urma verificărilor  privind aplicarea procedeului Basgan, s-au obţinut rezultate pozitive, care au confirmat viteza forajului, reducerea costului acestuia, precum şi îmbunătăţirea calităţii lui, prin obţinerea unei găuri perfect verticale.

          În esenţă, procedeul Basgan se bazează pe două principii: forajul sonic şi tehnica utilizării prăjinilor grele proporţionale. În felul acesta, forajul rotativ simultan percutant – forajul sonic permite sapei să efectueze asupra tălpii lovituri de percuţie, în timp ce sapa continuă să se rotească. Loviturile de percuţie sunt rezultatul efectului sonic, fapt care conduce la un anumit nivel de vibraţii al sapei. Metoda de foraj sonic, aplicată şi în alte ţări, se bazează pe vibraţiile produse de pompele de noroi în garnitura de foraj şi transmiterea energiei la distanţă prin garnituri de foraj, fără aparat de vibraţie de fund.

          Pentru a evita săparea găurilor deviate şi a ruperii prăjinilor, Ion Şt. Basgan evidenţiază însemnătatea utilizării prăjinilor grele proporţionale în garniturile de foraj, a căror greutate este egală cu greutatea lăsată de sapă. Prin procedeul amintit se obţine o săpare verticală, al cărui randament economic reprezintă 30 – 50% în raport cu metodele aplicate anterior.

          În lucrările ştiinţifice ale savanţilor americani Murray Hawkins şi Norman Lamont de la Universitatea din Luisiana (California S.U.A.), precum şi în cursurile universitare americane, franceze, germane şi ruseşti (prof. Moore, prof. Wolf, prof. Evescenko, prof. S. I. Siscenko ş.a.) s-au evidenţiat originea românească a ideii profesorului dr. ing. Ion Şt. Basgan, precum şi contribuţia ei la dezvoltarea ştiinţei româneşti.

          După ample cercetări, studii şi calcule, Ion Şt. Basgan  a demonstrat că în cazul metodei sale, punctul de aplicaţie al forţei lui Arhimede se află în capătul de jos al garniturii şi nu în centrul de greutate al garniturii de foraj introduse în noroiul de săpare.

          În felul acesta, Ion Şt. Basgan, cu invenţiile sale (brevetate în România şi S.U.A.), de mare importanţă prin efectele economice ale aplicării lor în practică: forajul cu prăjini grele proporţionale şi forajul sonic, se înscrie în panoplia marilor inventatori români. Astfel, ştiinţa şi tehnica românească contribuie, datorită inginerului Ion Şt. Basgan, cu una dintre cele mai valoroase invenţii la patrimoniul tehnico-ştiinţific universal.

          Prin tot ceea ce a creat, Ion Şt. Basgan, a fost şi va rămâne un inventator de geniu al poporului român, un „nemuritor” ale cărui creaţii aparţin deja întregii umanităţi. În plus, dimensiunea sa profesională poate fi completată cu aceea a unui fin observator al vieţii politice, cu toate că nu a preferat niciodată să intre în profunzimea acestui joc, chiar dacă solicitările mai marilor zilei nu au lipsit. Existenţa sa a fost predestinată în mod deosebit pentru creativitatea tehnico-ştiinţifică şi mai puţin pentru incertitudinea politicii, cu toate că a avut contribuţii remarcabile, demonstrând iubirea faţă de ţară şi de interesele naţionale.

Corespondenţa inventatorului dr. ing. Ion Şt. Basgan cu savantul Henri Coandă

                                                                                          Nr. 124/1972 Bucureşti 20. XI. 1971

 Tovarăşului Ministru Consilier, Henri Coandă  – Consiliul de Stat   L o c o

Tovarăşe Ministru,

          Subsemnatul am deschis în SUA, cu aprobarea CC al PCR şi concursul unor mari avocaţi din SUA şi a unor cercuri financiare mondiale, procese pentru mari revendicări materiale rezultate din aplicarea descoperirilor şi invenţiilor mele brevetate în SUA.

          Această acţiune de revendicări a fost posibilă numai datorită aportului efectiv adus în ştiinţa, tehnica şi economia mondială, recunoscut şi verificat atît în şantierele din lumea întreagă cît şi prin lucrări ştiinţifice şi tehnice internaţionale.

          Centrul de Documentare al Industriei Chimice şi Petroliere din Bucureşti a întocmit recent o cercetare documentară dovedind că lucrările savanţilor americani şi europeni confirmă şi prin cercetări de laborator, dar cu aceleaşi documentaţii matematice rezultatele mele brevetate în SUA şi în România cu cca. 20 ani anterior şi publicate în Buletinul academiei Române încă din 1938.

          Ca inventator, de renume mondial, cunoaşteţi din propria experienţă lupta grea pe care trebuie să o ducă un inventator, mai ales atunci cînd prin noi descoperiri fundamentale atinge personalităţi şi principii cu care omenirea a mers mai bine de 2000 de ani, fiind obligat să poarte controverse ştiinţifice pe plan mondial şi în special pe plan intern.

          Datorită faptului că industria a aplicat a doua zi după brevetare şi comunicare în Congresul Mondial de Petrol din Paris 1937 invenţiile mele cu rezultat, astăzi controversa ştiinţifică a fost de asemenea cîştigată. Acest raport românesc adus ştiinţei, tehnicii şi economiei mondiale a fost recunoscut şi de mari personalităţi mondiale, americane, care s-au adresat în scris Tov. Preşedinte N. Ceauşescu şi acest aport revendicat prin publicitatea corespunzătoare pentru ştiinţa şi tehnica română.

          Încurajat de încrederea ce am găsit întotdeauna la dvs., atît la Paris cît şi în ţară mă adresez cu rugămintea de-a iniţia şi sprijini cîteva măsuri ce trebuie luate de îndată în ţară în sprijinul acestei acţiuni.

1. Publicitate largă a acestor aporturi, care a fost oprită oficial în ultimii ani din cauza controversei internă şi sprijinirea totodată a candidaturii mele la Academia RSR, acceptată principial de tov. Preşedinte Miron Nicolescu, care mi-a solicitat memoriu şi scurta biografie anexată.
2. Publicarea de urgenţă în limba română şi engleză, eventual cu o prefaţă scrisă de dvs. a lucrărilor pregătite în acest scop, începînd cu cercetarea documentară de 40 de pagini întocmită astăzi în limba română şi engleză de centru de Documentare mai sus amintit.
3. Executarea proiectului şi experimentarea în ţară a procedeelor şi instalaţiei de foraj sonic, apt a atinge 15 km. adîncime, adică dublînd raza de activitate în scoarţa pămîntului, după brevetul meu de invenţie 3.507.341 SUA din 21 aprilie 1970 în cadrul şi sub egida Institutului de Creaţie Henri Coandă.

CNST a dispus cu nr. 8335 din 11 mai 1970 ca Ministerul Petrolului să întocmească tema de proiectare şi IPCUP proiectul instalaţiei, dar pînă astăzi nu s-a executat.

4. Sprijinirea măsurilor ce am propus prin Ministerul de Finanţe, pentru a fi aprobate de Tov. Preşedinte N. Ceauşescu şi CC al PCR, măsuri analizate şi de Ministerul de Justiţie şi de Ministerul de Externe. În special este necesar a se aproba urgent textul convenit de ambasadorul C. Bogdan din SUA cu avocatul Cox, cuscrul preşedintelui Nixon, pentru sprijinirea morală ce trebuie să-mi acorde patria mea cauzei mele din SUA.

Cu mulţumiri şi în speranţa că veţi sprijini această acţiune, primiţi vă rog asigurarea deosebitei mele consideraţiuni.

                                                                                      Dr. ing. Ion Şt. Basgan

Corespondenţa inventatorului dr. ing. Ion Şt. Basgan cu academicianul Miron NICOLESCU

                                                                                                                Bucureşti 23 oct. 1971

                                      ACADEMIA RSR – În atenţia Tov. Preşedinte Acad. Miron Nicolescu

Tovarăşe Preşedinte,

Urmare a convorbirii avute cu dvs. în ziua de 16 oct. 1971, la cererea dvs. şi în sprijinul acţiunei de importante revendicări din SUA (cu acordul Tov. Preşedinte N. Ceauşescu, Comitetul Central al PCR şi guvernul român şi concursul binevoitor al Conducerii SUA) vă depun anexat o scurtă biografie, memoriu de activitate şi cîteva documentări în sprijinul candidaturii mele ca membru al Academiei RSR.

Scurta biografie anexată scoate în evidenţă perioadele de activitate desvoltate timp de 46 de ani în slujba ştiinţei, tehnicei şi economiei patriei, iar memoriu de activitate prezintă urătoarele capitole desvoltate:

Cap. I. Diplome şi titluri

Cap. II. Activitate didactică

Cap. III. Activitate tehnică în întreprinderi

Cap. IV. Activitate tehnico-ştiinţifică

Cap. V. Activitate obştească

1. Brevete de invenţiune
2. Inovaţii
3. Studii şi publicaţii
4. Conferinţe ţinute
5. Lucrări premiate de Academia Română
6. Comunicări prezentate şi publicate la Academia Română
7. Comunicări prezentate la Academia de ştiinţe
8. Comunicări prezentate la congresele din străinătate
9. Comunicări şi rapoarte prezentate la congrese şi consfătuiri din ţară
10. Monografii
11. Proiecte importante în cadrul IPAH

Cap. VII. Autori români şi străini despre lucrările dr. Basgan

Cap. VIII. Activitate şi contacte în străinătate

Certificate şi copii anexate

Menţionez că am publicat peste 60 lucrări ştiinţifice, tehnice şi economice în ţară şi străinătate, iar activitatea mea este legată de Academia RSR, atît prin comunicări ştiinţifice, tratate cît şi conferinţe.

În anul 1936 am obţinut Premiul Nicoară al Academiei Române pentru lucrări de politică economică, prin care am cerut naţionalizarea industriei petrolifere şi industrializare ţării, preconizînd politica realizată astăzi.

Certificatul nr. 4105 din 18 oct. 1945 al Academiei, reprodus la pag. 69 din memoriu anexat confirmă lucrările publicate în Academie şi premiul obţinut.

În şedinţa de lucru a Academiei din 5 oct. 1961, ţinută cu ocazia vizitei savantului George Constantinescu am deschis şedinţa cu conferinţa „Discuţii pe marginea sonicităţii”, la care a răspuns George Constantinescu, iar între anii 1957 – 1961 am ţinut conferinţe la cursurile de ştiinţă şi tehnică ale Academiei RSR despre Sonicitate  şi aplicaţiile ei.

Descoperirile mele privitor la zona comprimată şi neutră din garnitura de foraj introdusă în lichid, precum şi transmiterea energiei sonice de la suprafaţă prin garnitura de foraj la sapă, au făcut obiectul unor vehemente controverse ştiinţifice pe plan intern şi mondial, iar aplicaţiile practice, care fac obiectul invenţiilor şi metodelor moderne recunoscute prin tratate, presă, radio-televiziune şi scrisori adresate de mari personalităţi din SUA către Tov. N. Ceauşescu.

Luînd în considerare aportul ştiinţific şi economic adus statului SUA şi umanităţii, prin descoperirile şi invenţiile Basgan, Conducerea SUA mi-a restituit la 13 oct. 1965 prin Divesting Order SA 838, toate drepturile izvorîte din aplicarea invenţiilor mele, confiscate în timpul războiului şi plătibile nu numai în baza legilor dar şi a echităţii.

Cu ocazia deschiderii acţiunilor juridice la 23 sept. 1971, Conducerea SUA  a comunicat prin şeful contenciosului meu, avocatul Cox, cuscrul preşedintelui Nixon, acordul de-a extinde drepturile mele limitate legal din cauza întîrzierii, prin elaborarea unei legi speciale în SUA şi prin încheierea unei convenţii între SUA şi România asupra acestei probleme. Această comunicare s-a făcut prin ambasadorul român sin SUA şi documentele se găsesc la Comitetul Central al PCR, Ministerul de Externe, Ministerul de Justiţie şi Ministerul de Finanţe.

Aceste descoperiri şi aplicaţii au găsit răsunet şi în URSS unde s-au aplicat şi s-au publicat încă din anul 1935 sub numele subsemnatului, cu o prefaţă de prof. Siscenco şi titlul Metodele moderne de foraj.

Savantul George Constantinescu a ţinut în faţa inginerilor din Anglia în 1959 o conferinţă „Soni”, tratînd despre aplicaţia teoriei sale în invenţiile Basgan, conferinţă publicată şi premiată cu medalia de aur.

Între anii 1966 – 1971 am fost invitat în Italia, Franţa, RF. Germania, Portugalia, Spania, Elveţia şi SUA unde prin conferinţe şi contacte am constatat aprecierile unanime asupra acestor descoperiri şi aplicaţii care au adus economii mari în industrie. Astfel se explică şi propunerea cercurilor suedeze de-a fi candidat la Premiul Nobel, în care calitate am acordat în faţa organelor Ministerului de Externe un interviu ce a fost radiodifuzat la Roma. Sprijinirea acestei candidaturi în ţară ar putea aduce pentru prima oară României prestigiul şi onoarea unui Premiu Nobel.

Tratate speciale ca Focul Viu 1963 şi Pasiunea Ştiinţei 1968 ale autorilor Dinu Moroianu şi I.M. Ştefan, presa, radio şi televiziunea au prezentat în cîteva rînduri aceste lucrări evidenţiind importanţa lor.

Întreaga mea activitate a fost consacrată ştiinţei, tehnicei şi economiei. Ceea ce m-a determinat să iau măsuri concrete pentru realizarea în ţară a Fundaţiei Basgan prin angajamentul nr. 3562 de autentificare din 21 august 1971. Această Fundaţie va avea scopuri ştiinţifice, se va ocupa de continuarea cercetărilor ce au făcut obiectul operei mele şi va colabora în strînsă legătură cu Academia RSR, avînd la dispoziţie fondurile ce voi încasa din SUA.

Anexez cîteva documentări:

1. Scurta biografie
2. Memoriu de activitate
3. Divesting Order SA 838 din 13 oct 1965 a Departamentului de Stat SUA
4. Scrisoarea avocat Cox către Tov. Preşedinte N. Ceauşescu
5. Scrisoarea Cooper către Tov. Preşedinte N. Ceauşescu
6. referat avocat dr. Hauser din Elveţia asupra stadiului şi şanselor de cîştig a proceselor din SUA
7. Brevet de invenţie Basgan 3.507.341 SUA din 21 apr. 1971 care dublează raza de pătrundere în oceane şi scoarţa pămîntului pînă la 10 – 15 km. adîncime conţinînd şi recunoaşterea autorităţilor SUA a fundamentării ştiinţifice bazate pe efectul Basgan şi transmiterea sonică
8. adresa CNCS nr. 8335 din 11 nov. 1970 pentru proiectarea prototipului instalaţia de foraj sonică ca urmare a cercetării făcute asupra acestui brevet de invenţie
9. Zum Mittelpunkt der Erde publicată în R.F. Germania 1969
10. Revista Petrol şi Gaze nr. 7/1968 cu articolul privind modul de interpretare a aplicării principiului lui Arhimede pag. 409 – 413
11. La Rivista Italiana del ‘ Petrolio apr. 1967 pag. 135 – 137
12. Le Petrole Lubri Europe 20 oct. 1967 Paris
13. la Roumanie d’ aujourd’hui nr. 4 apr. 1968 pag. 25 – 27
14. revista World Oil Sua mai 1967 pag. 31 – 32
15. Viaţa economică nr. 51 din 22 dec. 1967 Efectul Basgan
16. Rolul Statului în Industrializare revista AGIR 1936
17. Extras din revista Maşini şi Echipamente  Camera de Comerţ nr. 1/1967 Contribuţii româneşti la desvoltarea teoriei şi practicei forajului modern

Primiţi vă rog Tov. Preşedinte asigurarea deosebitei mele consideraţiuni,

                                                                                              Dr. ing. Ion Şt. Basgan

Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Membru Corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR)

Ing. Dragoş Ionuţ G. NĂSTASE

The post INVENTATORUL ROMÂN, DR. ING. ION ŞT. BASGAN ŞI AVATARURILE SALE PRIVIND RECUPERAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ appeared first on Pavaza.

UN CEAS PENTRU ARTĂ în expoziţia Brâncuși. Forme în alb și negru – Muzeul Naţional de Artă al României vă invită să participaţi sâmbătă, 28 mai 2016, ora 17.30, la Un ceas pentru…artă, o vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia Brâncuși. Forme în alb și negru deschisă în Sălile Kretzulescu. Prezentarea durează o oră şi este susţinută de Elena Ciocoiu, specialist în istoria artei.

Se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie (4 lei), fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face pe bază de programare prin e-mail la programari@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19, de luni până vineri în intervalul orar 10.00 – 16.00.

Expoziția Brâncuși. Forme în alb și negru face parte din Programul naţional 140 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brancuşi inițiat de Ministerul Culturii și propune o selecţie de 40 de tiraje moderne după clișeele  realizate de artist la Paris: aspecte din atelier şi sculpturi aflate în diferite stadii de lucru.

Pe lângă fotografii, în expoziţie se regăsesc şi două module interactive din atelierul Pasărea ascunsă-n piatră, găzduit în corpul Ştirbei al muzeului. Atelierul a fost conceput de specialiştii de la Centrul Georges Pompidou din Paris pentru a-i familiariza pe copii cu lucrările lui Brâncuşi. Cele două module aduse în expoziţie oferă acum unui public mai larg posibilitatea de a descoperi în mod ludic universul sculptorului.

Atât fotografiile, cât şi modulele interactive au fost donate Muzeului Naţional de Artă al României de Muzeul Naţional de Artă Modernă – Centrul Georges Pompidou din Paris în 2006, respectiv 2007.

Parteneri media ai MNAR:

Sursa:

The post UN CEAS PENTRU ARTĂ în expoziţia Brâncuși. Forme în alb și negru appeared first on Pavaza.

FOTO:  În data de 18-20 mai 2016 la Romaero Băneasa s-a desfăşurat a VI-a ediţie a Black Sea Defense & Aerospace

BSDA 2016 este o Expozitie si Conferinta Internationala dedicata Industriei Aeronautice, Apararii, Securitatii Nationale, Cyber Security si Securitatii Private.

Foto: Pavăza Carpaţilor

The post Black Sea Defense & Aerospace 2016 appeared first on Pavaza.

Realizatorii de televiziune Mihai Gâdea și Adrian Ursu au inițiat o petiție online pentru a aduce la cunoştinţa organismelor internaţionale şi a autorităţilor de la Oslo, drama familiei Bodnariu ai cărei copii au fost luaţi de serviciile de asistenţă socială.

Acţiunea jurnaliştilor este de apreciat cu atât mai mult cu cât ea priveşte un interes general, al tuturor.

Pavăza Carpaţilor susţine întru totul acţiunea. Să dăm dovadă de spirit civic şi solidaritate în acest demers !

Pentru a semna petiţia accesaţi următorul link:

http://www.petitieonline.com/romania-norvegia_impreuna_pentru_copiii_bodnariu

The post Petiţie pentru salvarea copiilor familiei Bodnariu appeared first on Pavaza.

Terorism în Europa

Doborârea avionului de pasageri malaezian de către o rachetă sol-aer în regiunea Donetsk din Ucraina soldată cu moartea a 300 de oameni, pe 17 iulie 2014, arată că Europa este departe de a fi o zonă stabilă şi pacificată şi că oricând grupuri  înarmate pot proclama teroarea în părţi din teritorii naţionale, recurgând la fapte incalificabile .

Actele de piraterie din largul coastelor somaleze par copilării pe lângă ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, în timp ce europenii asistă neputincioşi  cum o parte a  a acestei ţări este transformată de insurgenţii pro ruşi,  sprijiniţi de Moscova, într-un focar de terorism.

În urmă cu doar câţiva ani Ucraina cocheta cu intrarea în NATO şi UE, iar în prezent este văzută ca o zonă de maximă instabilitate, unde orice avion de pasageri poate dispărea oricând de pe radar ca într-un nou Triunghi al Bermudelor.

Răzvan Vişoiu

The post Terorism în Europa appeared first on Pavaza.

„CAZUL BASGAN” ŞI „CHESTIUNEA SUEDEZĂ”

De-a lungul istoriei, rodul creaţiei a numeroşi oameni de ştiinţă şi tehnică români (Paulescu, Odobleja, Basgan ş.a.), în special invenţii fundamentale, a fost furat fără scrupule, încălcându-se cele mai elementare norme juridice şi morale.
În astfel de împrejurări dramatice prin care treceau aceşti creatori, cea mai mare parte dintre contemporanii lor au preferat să asiste cu indiferenţă la tot ce se întâmplă, fără a întreprinde iniţiative de susţinere a acestor savanţi români. Nu am reuşit nici până în prezent să învăţăm din aceste lecţii dure ale istoriei şi nici nu am încercat, noi între noi românii, să ne însuşim valorile moralei şi demnităţii umane, ale fairplay-ului şi ale respectării proprietăţii, inclusiv a proprietăţii intelectuale, fără de care nu poate exista solidaritate şi pace socială.
De exemplu, dacă ar fi existat această modalitate de comportament, Ion Şt. Basgan ar fi putut obţine beneficiile care-i aparţineau ca urmare a dreptului de proprietate obţinut prin folosirea invenţiei sale de către marile corporaţii petroliere americane.
Din păcate, românii ştiu extrem de puţine lucruri despre nedreptatea care i s-a făcut inventatorului român Ion Şt. Basgan. Timp de peste 60 de ani, acesta a fost umilit şi marginalizat.
De aceea, am considerat că este necesară declanşarea unei campanii naţionale pentru recuperarea de la statul american a fabuloasei sume care i s-a „confiscat”.
În acest sens, am editat în 1997 monografia inventatorului român, am inaugurat, împreună cu directorii Muzeului Naţional al Petrolului din Ploieşti şi Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti un stand de documente care îl omagiază pe Ion Şt. Basgan şi îl readuce în panteonul marilor creatori români.
Totodată, cu ajutorul oficialităţilor din Focşani, Şcoala nr. 2 (unde a urmat cursurile gimnaziale Ion Şt. Basgan), precum şi una din străzile acestui oraş poartă numele inventatorului român.
În spiritul acestei campanii naţionale, au fost organizate sesiuni ştiinţifice şi emisiuni la radio şi televiziune, respectiv la TV 7abc – „O noapte cu poetul Adrian Păunescu”, s-au realizat interviuri şi s-au scris numeroase articole despre marele inventator român Ion Şt. Basgan.
O altă acţiune organizată de către Fundaţia Ion Basgan în sprijinul acestei personalităţi a ştiinţei şi tehnicii româneşti a fost şi editarea în limba engleză a unei monografii Ion Şt. Basgan („Ion Basgan, a Romanian Inventor”) de către editura AGIR şi Editura RAPANA. Lucrarea a fost prezentată în anul 2000 la Expoziţiile de carte de la Hanovra şi Frankfurt şi transmisă tuturor ambasadelor din lume, pentru a face cunoscută această chestiune. În astfel de situaţii nu mai funcţionează principiile democraţiei şi ale reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor de proprietate.
Alte state, de exemplu America şi Suedia, se implică activ în recuperarea unor proprietăţi pe care le-au deţinut cetăţenii lor.
În timpul mandatului său, ambasadorul SUA în România, James ROSAPEPE, a lansat pe Internet un ghid practic pentru redobândirea proprietăţilor cetăţenilor americani. Ghidul a fost creat pentru a sprijini demersurile cetăţenilor americani în recuperarea proprietăţilor confiscate de autorităţile comuniste sau fasciste din România.
Însă, distinsul ambasador nu a „suflat” nici o vorbă în legătură cu proprietăţile confiscate cetăţenilor români de către autorităţile americane, respectiv, despre Ion Şt. Basgan şi demersurile lui şi ale familiei privind recuperarea drepturilor de proprietate industrială pe care trebuia să i le achite statul american. Aspect pe care fostul ambasador al SUA în România îl cunoştea foarte bine.
De asemenea, nu cu mult timp în urmă „Chestiunea Suedeză” a reţinut atenţia presei – mai mult decât era necesar. În principal problema suedeză rezolvată de statul român a avut următoarea istorie:
Negocierile purtate între România şi Suedia în legătură cu litigiul dintre cele două state cunoscut sub genericul „chestiunea suedeză”, au avut şi ineditul lor. Şi anume la discuţiile care au avut loc între cele două ţări, partea suedeză a fost reprezentată de statul suedez şi concernul (privat) ABB! De menţionat că acest concern şi-a dezvoltat afacerile din România pe două direcţii convergente: recuperarea datoriei istorice şi afaceri în sistemul energetic.
Tandemul astfel format între statul suedez şi concernul ABB (cei care au participat la negocieri au observat că relaţia dintre concern şi statul suedez era foarte strânsă) a acţionat în „forţă” făcând „presiuni” mari asupra statului român prin includerea în acordul stand-by cu FMI a unui „element de presiune” sau astfel spus a unui „element care să influenţeze” România în soluţionarea acestui litigiu.
Documentul care însoţea solicitarea tandemului suedez (Parteneriat public – privat) a fost pus la dispoziţia reprezentanţilor Guvernului României. Acest document extrem de bine elaborat şi redactat cu multă minuţiozitate era însoţit de un montaj financiar care prevedea preluarea de către partea suedeză a unor obiective industriale. Suedezii sugerau în propunerea de proiect o sumă considerată de ei rezonabilă, respectiv de 800 milioane de dolari, comparativ cu datoria recalculată, care ar fi fost în realitate de 3,7 miliarde dolari. Exorbitanta sumă includea dobânzile actualizate şi inflaţia şi fusese evaluată în 1998 de către o firmă de consultanţă Arthur Andersen (SUA).
Auditul fusese comandat de concernul ABB dar contestat de oficialii români, cât şi de firme de audit din Europa. De menţionat că datoria pe care statul român o avea faţă de cel suedez datează din 1929, iar sumele vehiculate erau între 27 şi 30 milioane dolari aur. Fostul Preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu achitase deja o parte din sumă, 16 milioane dolari SUA.
Strategia aplicată cu măiestrie de suedezi nu poate fi condamnată, în schimb noi nu am ştiut să ne urmărim interesul naţional. În perioada negocierilor (1997 – 1998) România se afla între „ciocan şi nicovală” între suma exorbitantă de 800 milioane dolari solicitată de suedezi şi vârful de plată de 2,8 miliarde dolari respectiv de 3,2 miliarde de dolari pe care le-a avut România în 1998 respectiv în 1999.
Achitarea sumei respective către suedezi, ar fi adus România în incapacitate de plată. Pentru soluţionarea „chestiunii suedeze” demersurile făcute de reprezentantul concernului ABB, Peter Fallenius au fost şi de natură ilegală. În sensul că acesta după ce a fost arestat la începutul anului 2005 fiind judecat în baza mai multor capete de acuzare: fals, uz de fals şi delapidare, ar fi mărturisit printre altele că din banii ABB a mituit oficiali români cu suma de 600.000 dolari!
Numele vehiculate, au mai puţină importanţă, instituţiile statului român nu au dorit să facă lumină în legătură cu cele afirmate de Peter Fallenius.
Ceea ce este important de reţinut este prestaţia pe care au avut-o suedezii faţă de statul român precum şi modalitatea ingenioasă, chiar diabolică de a rezolva acest litigiu.
Negociatorii ABB aveau liste foarte exacte de companii (unităţi economice) subevaluate pe care doreau să le primească în contul datoriei, inclusiv cu rezultatele financiare pe ultimii zece ani.
Investiţia la reactorul 2 de la Cernavodă o evaluau la 11 milioane dolari, uzinele Roman Braşov la 10 milioane dolari! Ideea lor era de a investi în active suma pe care ar fi returnat-o România, iar la un dolar al nostru, ei aduceau 1,5 dolari retehnologizare suedeză!
În urma altor runde de negocieri purtate între cele două state, România urma să achite Suediei 300 milioane dolari din care 60% erau de fapt activ de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – participaţii la forme de stat, iar 120 de milioane dolari erau bani.
În 1998, statul român a negociat cu partea suedeză plata sumei de 36 – 38 milioane de dolari, practică pe care Guvernul o mai aplicase în 12 – 13 cazuri.
Datoriile plătite de România în aceste cazuri reprezentau suma actualizată dar fără dobândă. Mai mult, Guvernul era dispus să plătească suma de 40 milioane dolari, însă suedezii nu au acceptat!
Surprinzător este faptul că deşi până la urmă s-a stabilit o sumă cuprinsă între 36 – 40 milioane dolari pentru plata datoriei, statul român a plătit în 2001, conform unei înţelegeri semnate între Guvernul României şi cel al Suediei, o sumă de trei ori mai mare, respectiv 120 milioane dolari!
Dacă statul român a dorit să rezolve problema suedeză cu orice preţ sau şi-a propus, cum de fapt este firesc s-o facă, să rezolve şi problemele altor ţări cu privire la anumite drepturi de proprietate, în primul rând, acesta trebuie să-şi clarifice propriile sale probleme în raport cu alte state şi să acorde prioritate restabilirii morale şi materiale a unor mari creatori de inteligenţă români.
Printre aceştia se numără şi Ion Şt. Basgan, un aprig susţinător al intereselor naţionale şi un simbol al luptei împotriva nedreptăţii iniţiate de conaţionalii săi, cât şi de reprezentanţii marilor puteri occidentale care i-au folosit invenţiile fără a i le recompensa ca atare.
Din păcate, mass-media din România a „tăcut” şi nu a popularizat pe măsură acest fenomen cu implicaţii mult mai mari decât „Chestiunea suedeză”. „Efectul Basgan” a revoluţionat un domeniu, a creat prosperitate şi progres la nivel mondial.
Invenţia lui Ion Şt. Basgan şi aplicaţiile ei nu au fost o simplă speculaţie financiar – bancară, ca urmare a unui act investiţional realizat într-un context istoric favorabil unor astfel de practici, aşa cum a fost „chestiunea suedeză”.
Pentru invenţia sa, Ion Şt. Basgan trebuia să primească, conform prevederilor legilor internaţionale, 8,6 miliarde de dolari SUA. Nu i-a primit. De aceea, an de an dobânzile ce au fost aplicate sumei iniţiale au ajuns să constituie, împreună cu cele 8,6 miliarde de dolari SUA, o sumă considerabilă. De ce Guvernul României nu introduce în programul de negociere cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi această problemă?
De exemplu, într-un interviu realizat în 1960, de scriitorul şi ziaristul Paul Anghel, suma totală pe care trebuiau să o încaseze Ion Şt. Basgan şi statul român, ajunsese la… 22 miliarde de dolari SUA.
Într-adevăr, sume ameţitoare, care oricum nu pot fi plătite integral. Parţial însă, da!
Pentru România „cazul Basgan” era mult mai demn de o „cauză naţională” decât „chestiunea suedeză”.
În consecinţă, cui şi de ce îi este frică de Ion Şt. Basgan şi cine nu doreşte recunoaşterea meritelor sale?

G.I.N.

The post „CAZUL BASGAN” ŞI „CHESTIUNEA SUEDEZĂ” appeared first on Pavaza.

Foto: ro.wikipedia.org

GERMANIA DATOREAZĂ 19 MILIARDE DE EURO ROMÂNIEI

Economistul Radu Golban, cel care a descoperit datoria de 19 miliarde de euro, datând din 1939,a Germaniei către România, spune, într-un interviu exclusiv pentru „Libertatea”, că documentele găsite şi studiate de el sunt suficiente pentru dovedirea acestei datorii istorice. Dar totul se va prescrie după data de 3 octombrie 2012!
El susţine că, după dezvăluirile făcute despre acest subiect, i-au fost aduse ameninţări cu moartea prin intermediul unui „emisar” român cu relaţii la cel mai înalt nivel politic. Radu Golban (37 de ani), omul care se bate, în numele României, pentru recuperarea datoriilor externe, a primit ameninţări cu moartea.
Documentele găsite de economistul Radu Golban în arhivele din Elveţia şi Germania sunt clare. Iar argumentele celor care susţin că România a renunţat la orice despăgubire de război faţă de statul german, prin Tratatul de la Paris din 1947, nu au nici o relevanţă sau legătură cu această situaţie. Această datorie, care la finele anului 1944 a fost de 1,26 miliarde de mărci ale Reichului, NU e despăgubire de război, ci rezultatul unui tratat economic încheiat înainte de 1 septembrie 1939, în care Germania nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de acesta.
În acest caz există un precedent, cel al Elveţiei, care a primit o sumă de bani, în 1952, tot din partea Germaniei, în contul unei datorii identice cu cea din cazul României, născută printr-un tratat de reglementare a plăţilor semnat tot înaintea izbucnirii celui de-al II-lea război mondial. Prin hotărârile Conferinţei de la Londra, din 1952-1953, care are statut de tratat internaţional, se clarifică exact rezolvarea unor asemenea situaţii. România se încadrează perfect la articolul 5, alineatul 4 din legile adoptate la acea conferinţă. Conferinţa face, de fapt, legătura între datoriile fostului Reich şi RFG-ul de atunci. Chiar dacă au fost „îngheţate” până în 1990, prin tratatul de unificare al celor două Germanii, plata acelor datorii s-a reactivat.
Soldul apare clar în documentele găsite de economistul Radu Golban, la Banca Reglementelor Internaţionale din Elveţia, care e un fel de „bancă centrală a băncilor centrale”, cât şi la arhivele statului german.
La soldul respectiv s-a adăugat dobânda, s-a echivalat cu moneda euro de azi şi au rezultat 19 miliarde de euro.
Documentele găsite în Elveţia şi Germania sunt dovezi suficiente. Ca urmare Statul Român trebuie să solicite oficial Germaniei un răspuns în această chestiune, apoi, în funcţie de răspuns, să înceapă negocieri. Statul Român să profite de demersurile din Parlamentul german pe această temă şi să solicite precizări din partea Guvernului german. Este absurd ca în Parlamentul german să existe 3 demersuri pe această temă, iar Guvernul de la Bucureşti să nu dea nici măcar o declaraţie oficială.
În situaţia în care Germania va susţine că aceste datorii nu mai există, atunci tot prin hotărârile acelei Conferinţe de la Londra există prevederea înfiinţării, la cererea unui stat, a unei Comisii speciale pentru soluţionarea unor asemenea litigii. Chiar şi după aproape 60 de ani, acela e organismul care poate rezolva astfel de cazuri.
Vom reveni!

G.I.N.

The post GERMANIA DATOREAZĂ 19 MILIARDE DE EURO ROMÂNIEI appeared first on Pavaza.