Brâncuşi la Paris
Cea mai mare parte a operelor marelui scluptor au fost create în atelierele sale din Paris, unde acesta a trăit din 1904 pană în 1957.
Cu un an înainte de moartea sa, în 1956, artistul a donat statului francez toată creaţia sa de pe teritoriul Franţei, cuprinzând ateliere, schiţe, unelte, mobilier, biblioteca, etc. cu agajamentul ferm al Muzeului Naţional de Artă Modernă din Paris de a reconstitui toata opera sa, aşa cum va apărea în ziua morţii sale – în aceea perioadă, Brancuşi fiind contestat în România, de către guvernului comunist.
Astfel că astăzi, chiar în faţa centrului Pompidou de la Paris, putem admira 4 ateliere de creaţie ale marelui artist, cuprinzând sclupturile sale în marmură, bronz, lemn sau piatră, obiecte de mobilier şi unelte, graţie arhitectului Renzo Piano care a arătat o preocupare deosebită în a menţine în cele mai mici detalii configuraţia spaţiului iniţial, unitatea, atmosfera intimă şi interiorizată a acestuia. Până şi iluminatul este astfel conceput încat să imite cat mai fidel lumina atelierului original.
Se remarcă ansambluri de opere, denumite de marele artist „grupuri mobile”, aşezate cu mare grijă şi în spiritului unităţii şi integrităţi anamblului, Brancuşi fiind deosebit de preocupat de relaţia dintre operele sale şi de dispunerea acestora în spaţiu. Operele sale tind spre vazduh, spre cosmos, spre cunoaşterea de dincolo, spre perfecţiune (Coloana fără sfârşit, Păsări măiestre) sau capată rotunjimi de o fineţe care diluează contururile şi reflectă lumina într-o mişcare perpetuă. Astfel, Leda, transformandu-se în lebadă, pivotează în jurul unui disc reflectorizant şi conduce la o succesiune de reflecţii luminoase, care schimbă permanent forma şi aspectul sculpturii, amplificând metamorfoza sa.
Pentru a obţine astfel de forme, Brancuşi şi-a modificat uneltele astfel încât să urmeze cele mai fine inflexiuni ale gesturilor sale, atunci când taie materialul în forma sa brută; un sistem de scripeţi şi frânghii menţinea echipamentele electrice deasupra lucrărilor în curs, fără să apese prea mult pe acestea. Unelte care nu sunt neaparat uneltele specifice unui scluptor au fost modificate după uzul artistului.
Atelierul fost inaugurat la 28 ianuarie 1997, aparţine de Centrul Naţional de Artă şi Cultură- Georges Pompidou, Paris şi este deschis publicului în fiecare zi, în afară de marţi şi 1 mai, de la 14.00 – 18.00, intrare liberă.
Sursa: http://www.centrepompidou.fr
Foto: Amalia Ştefaniu
