IN MEMORIAM Ion St. Basgan

0
1186

inmemoriam130 DE ANI DE LA TRECEREA ÎN NEFIINTA
A INVENTATORULUI FORAJULUI LA MARE ADÂNCIME
DR. ING. ION ST. BASGAN ( 1 9 0 2 – 1 9 8 0 )

Conf.univ.dr. Gabriel I. NASTASE
Membru corespondent al Academiei Oamenilor de
Stiinta din Romania (AOSR)
Membru titular al Comitetului Roman pentru Istoria si
Filozofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST)

Predestinat sa ofere stiintei si tehnicii românesti o serie de realizari de rasunet în domeniul perfectionarii forajului, Ion St. Basgan a fost, este si va ramâne unul dintre cei mai straluciti inventatori români. Inspirat de ideile noi ale sonicitatii, Ion St. Basgan a fost autorul a peste 50 de lucrari tehnicostiintifice aparute în publicatii de specialitate din diferite tari.

Discipol si colaborator al parintelui sonicitatii, Gogu Constantinescu, inginerul petrolist Ion St. Basgan s-a remarcat în planul creatiei tehnico-stiintifice prin numeroase realizari de exceptie, în domeniul industriei petroliere, care, ulterior, au devenit prioritati pe plan mondial.

Printre realizarile sale deosebite, privind perfectionarea tehnicii forajului, putem aminti:

Metoda pentru îmbunatatirea randamentului si perfectionarea forajului rotativ, prin rotatie percutanta si prin amortizare a presiunilor hidromecanice (Brevet român nr. 22.789/1934) si

inmemoriam2Un nou sistem de foraj, care ia în considerare presiunea hidrostatica si transmiterea energiei sonice la distanta prin utilizarea prajinilor grele proportionale si forajul sonic (Brevet S.U.A. nr. 2.103.137/1937)

Inventiile sale, mai sus mentionate, au fost apreciate atât de parintele sonicitatii, George (Gogu) Constantinescu, cât si de alti specialisti din tara si din strainatate.

inmemoriam3Ion St. Basgan a vazut lumina zilei la începutul acestui secol (24 iunie 1902), pe meleaguri vrâncene (Focsani). Ion St. Basgan provenea dintr-o familie a carei existenta pe aceste tinuturi pitoresti era de peste trei sute de ani, iar despre mama sa se cunoaste ca ar fi descendenta unei familii vechi de pastori ardeleni. De-a lungul existentei acestei onorabile familii, se poate aprecia ca genialitatea a fost o stare de spirit, un simbol al existentei si perenitatii neamului românesc.

Dotat cu autentice capacitati intelectuale, dublate de o puternica forta si dorinta de studiu, Ion St. Basgan a absolvit scoala primara nr. 2 din Focsani si a parcurs anii liceului „ Internat” din Iasi, ca bursier si premiant. Înclinatia sa spre studiu i-a permis sa obtina reale performante la învatatura. A absolvit liceul la 5 iulie 1920, obtinând o bursa „Steaua Româna” pentru a urma cursurile Scolii Superioare de Mine si Metalurgie (Montanistische Hochschule 5, Leoben – Austria) în perioada 1920 – 1925 si, ulterior, în 1933, obtine titlul de doctor în stiinte tehnice. Ion St. Basgan devine celebru datorita metodei de foraj cu sapele Rotary, cea mai raspândita în toate tarile unde se exploata petrolul.

Având la baza principiul sonicitatii, noul sistem de foraj va revolutiona industria petroliera americana. În felul acesta, economia americana îsi va rotunji substantial profitul, prin economii anuale de 1,8 miliarde dolari. Din pacate, Ion St. Basgan, (decedat în 15 decembrie 1980) si urmasii sai nu au fost beneficiari ai dreptului de autor. Mai mult Academia Româna (care i-a acordat, în anul 1935, premiul dr. Cornel Nicoara), Institutul de Petrol si Gaze si Universitatea Politehnica din Bucuresti au omis, cu diverse prilejuri, sa-l comemoreze pe marele om de stiinta Ion St. Basgan, care a trait si a muncit pentru stiinta româneasca si nu numai. Dovedind din plin ca geniul este o caracteristica dominanta a neamului românesc si nu un banal joc al întâmplarii.Multe din realizarile inventatorului Ion St. Basganau constituit tema unor ample dezbateri în numeroase publicatii periodice si tratate, fiind totodata surse de inspiratie pentru alti specialisti în perfectionarea tehnicii forajului.

În prefata uneia dintre lucrarile inventatorului Ion St. Basgan publicate în fosta U.R.S.S. si S.U.A., remarcând în acelasi timp urmatoarele: „obligând sapa sa vibreze în cursul forajului rotativ si dând prin aceasta o sarcina dinamica alternativa asupra talpii, se poate obtine o marire însemnata a avansarii sapei. Acest lucru a fost dovedit de experientele A.Z.N.I.I., care au aratat ca sapa, care de fapt a terminat avansarea sa, începe din nou sa lucreze sub actiunea vibratiei longitudinale”.

Cele afirmate mai sus au avut sansa sa fie verificate în practica, în România, în anul 1938, la sonda nr. 471 de pe perimetrul 89 Ghirdoveni. În urma verificarilor privind aplicarea procedeului Basgan, s-au obtinut rezultate pozitive, care au confirmat viteza forajului, reducerea costului acestuia, precum si îmbunatatirea calitatii lui, prin obtinerea unei gauri perfect verticale.

În esenta, procedeul Basgan se bazeaza pe doua principii: forajul sonic si tehnica utilizarii prajinilor grele proportionale. În felul acesta, forajul rotativ simultan percutant – forajul sonic permite sapei sa efectueze asupra talpii lovituri de percutie, în timp ce sapa continua sa se roteasca. Loviturile de percutie sunt rezultatul efectului sonic, fapt care conduce la un anumit nivel de vibratii al sapei. Metoda de foraj sonic, aplicata si în alte tari, se bazeaza pe vibratiile produse de pompele de noroi în garnitura de foraj si transmiterea energiei la distanta prin garnituri de foraj, fara aparat de vibratie de fund.

Pentru a evita saparea gaurilor deviate si a ruperii prajinilor, Ion St. Basganevi evidentiaza însemnatatea utilizarii prajinilor grele proportionale în garniturile de foraj, a caror greutate este egala cu greutatea lasata de sapa. Prin procedeul amintit se obtine o sapare verticala, al carui randament economic reprezinta 30 – 50% în raport cu metodele aplicate anterior.

În lucrarile stiintifice ale savantilor americani Murray Hawkins si Norman Lamont de la Universitatea din Luisiana (California S.U.A.), precum si în cursurile universitare americane, franceze, germane si rusesti (prof. Moore, prof. Wolf, prof. Evescenko, prof. S. I. Siscenko s.a.) s-au evidentiat originea româneasca a ideii profesorului dr. ing. Ion St. Basgan, precum si contributia ei la dezvoltarea stiintei românesti.

Dupa ample cercetari, studii si calcule, Ion St. Basgan a demonstrat ca în cazul metodei sale, punctul de aplicatie al fortei lui Arhimede se afla în capatul de jos al garniturii si nu în centrul de greutate al garniturii de foraj introduse în noroiul de sapare.

În felul acesta, Ion St. Basgan, cu inventiile sale (brevetate în România si S.U.A.), de mare importanta prin efectele economice ale aplicarii lor în practica: forajul cu prajini grele proportionale si forajul sonic, se înscrie în panoplia marilor inventatori români. Astfel, stiinta si tehnica româneasca contribuie, datorita inginerului Ion St. Basgan, cu una dintre cele mai valoroase inventii la patrimoniul tehnicostiintific universal.

Prin tot ceea ce a creat, Ion St. Basgan, a fost si va ramâne un inventator de geniu al poporului român, un „nemuritor” ale carui creatii apartin deja întregii umanitati. În plus, dimensiunea sa profesionala poate fi completata cu aceea a unui fin observator al vietii politice, cu toate ca nu a preferat niciodata sa intre în profunzimea acestui joc, chiar daca solicitarile mai marilor zilei nu au lipsit. Existenta sa a fost predestinata în mod deosebit pentru creativitatea tehnico-stiintifica si mai putin pentru incertitudinea politicii, cu toate ca a avut contributii remarcabile, demonstrând iubirea fata de tara si de interesele nationale.

Ţi-a plăcut acest articol? Abonează-te prin mail!

Lasă un răspuns