FURT, MINCIUNĂ, OFENSĂ
ARMONIE, PRIETENIE, CINSTE, ADEVĂR, DREPTATE, ONOARE. Acestea sunt cuvinte care, nu numai că sună mult mai frumos decât cuvintele din titlu, dar, din păcate, sunt din ce în ce mai rare.
Încep să se folosească din ce în ce mai mult cuvinte din titlu, dar nu numai atât, se și trece la aplicarea lor în practică, devenind deci FAPTE.
Acest lucru se întâmplă în ultimul timp tot mai des la redactorii Gazetei de Măgureni, lucru pe care îl voi comenta în continuare.
În nr. 47/5 mai 2o11 al Gazetei de Măgureni, apărea sub semnătura “REDACŢIA”, articolul “Intuim un scop ascuns …” sau “cum să dăm într-un primar? Uite așa: făcând un ziar!”. Trec peste faptul că Redacția începe o afirmație cu Litera mare, fără a fi o propoziție și că nu cunoaște ce este un ziar, folosind acest cuvânt pentru o publicație lunară. Vă amintesc că articolul pomenit mai sus se încheia cu o replică a regretatului actor Ștefan Banică. Eu o să vă amintesc o replică a unui alt fost mare actor, Dem Rădulescu, dată fratelui său, interpretat de un alt actor deosebit, Sebastian Papaiani, frate mai mic în filmul “Un surâs în plină vară”: “Prostul dacă nu-i fudul parcă nu e prost destul!”
Cum la redacția Gazetei sunt numai oameni inteligenți, au descoperit imediat erorile din cealaltă publicație, “Pavăza Carpaților”. Astfel au observat că în Pavăza Carpaților a fost scris greșit cuvântul CONSTITUȚIA și au făcut corectura de rigoare, ca să știe toată lumea că se spune “CONSTITUTA”! (dar unde l-ați pus pe “Ț” și pe “I”, doamnelor, domnișoarelor și domnilor?), sau poate vă place când “râde hârb de oală spartă” și vă conformați.
În articolul menționat mai sus, Redacția ține să ne anunțe că nu sunt răutăcioşi. După ce descoperă “un etnic maghiar bezmetic, care face prostii și intinează memoria unui Mare Român”, se hotărăște că trebuie scris un articol “scurt” și “succint”.
Poate ne lămurește redacția gazetei cum reușesc să-l facă și “scurt” și “succint”, poate în dublu exemplar.
1. Vă spun acum ce a descoperit cea mai inteligentă redacție, “subliniind prostia unui etnic cu mințile rătăcite”: “Avram Iancu a luptat alături de revoluționarul maghiar Lajos Kosuth.(Kossuth se scrie cu dublu “s” domnilor atotștiutori). Domnule Barna Csibi! Intenționezi să spânzuri la Miercurea Ciuc și pe Kosuth?”,
Stimată redacție, hotarâți-vă! Este “etnic cu mințile rătăcite” sau este “domn”, ca să nu vă întreb dacă pentru dumneavoastră “domn” înseamnă un “om cu minţile rătăcite”.
Rușinos pentru dvs. mi se pare să-i împrieteniți pe Avram Iancu și Lajos Kossuth. Avram Iancu a fost conducătorul Țării Moților în anul 1849 și a condus armata românilor din Transilvania împotriva trupelor revoluționare ale lui Lajos Kossuth. În aceste lupte, Avram Iancu a fost ajutat de trupe austriece. Despre Avram Iancu s-a scris mult, dar dvs. ați lipsit de la lecțiile de istorie, altfel nu l-ați fi împrietenit pe Avram Iancu cu Lajos Kossuth, ucigașul a 40000 de români în perioada 1848-1849. De altfel, Curtea de Apel Craiova s-a pronunțat luni 28.03.2011 în procesul UDMR și Kossuth contra României, prin decizie definitivă și irevocabilă, împotriva instituirii unei străzi în Tg. Mureș cu numele criminalului maghiar.
Ca părți în procesul românilor intervenienți, apărați de prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, au fost și Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” din Tg. Mureș ca și Societatea Culturală și de Atitudine Civică Transilvana “Glasul Moților”. Procesul a durat 5 ani. Puteți afla mai multe, pentru cultura dvs. pe www.napocanews.ro/2011/03/curtea-de-apel-craiova-a-decis sau http://cluj-am.ro/sa-ne-cunoastem-orasul-statuia-lui-avram-iancu, sau www.scritube.com/istorie/revolutia-romana-de-la-1848, etc. Sau citind istoria României.
Sper să aveți măcar curajul sau obrazul să vă cereți scuze cititorilor pentru oribila dezinformare.
Spre sfârșitul articolului din Gazetă, redacția concluziona: “Ce să-i faci, de unde nu este, nici Bunul Dumnezeu nu cere.” Acum știu la cine ar trebui să se refere.
2. În același nr. al Gazetei, pe pagina a-2-a, a apărut articolul ” Nu există eşec, există doar încercări…” sub semnătura BIBLIOTECAR FLORENTINA MĂRĂCINEANU.
Până la articolul de mai sus, autoarea mi-a atras atenția prin stilul pueril în care scria, prin nenumăratele greșeli de exprimare, gramaticale și de limba română.
Mi-am spus că un om nu se poate transforma într-atâta peste noapte și am cautat să aflu adevărul.
Ce credeți că am descoperit: Doamna Bibliotecar a lăsat cărțile din hârtie și a început să le citească pe cele electronice, pe internet, și încercările dânsei au avut în final succes.
A intrat pe internet și a dat peste un manual pentru “dezvoltarea personalității”. Autorul unei cărți cu titlul “Personalitate alfa, cu teste de evaluare, cu pași de acțiune, exerciții și multă psihologie într-un limbaj ușor de înțeles, etc; așa cum susţine chiar el – Pera Novacovici – o vinde pe internet în format electronic sau tipărită.
I-a făcut o “introducere” pe care Doamna Bibliotecar a copiat-o cuvânt cu cuvânt și ne-a prezentat -o ca fiind propria “capodoperă” de articol. Pentru orice eventualitate nu a copiat ultima frază, respectiv: “Spune-mi într-un coment cu ce eșecuri te confrunți și care sunt lecțiile pe care crezi că trebuie să le înveți din eșecurile tale” și a uitat semnătura autorului: Pera Novacovici (www.personalitatealfa.com/blog/nu-mi-da-sfaturi-stiu-sa-gresesc). Acum că ați fost prinsă cu mâța-n sac, scrieți-i și rugați-l să vă spună ce înseamnă “plagiat”, cumpărați cartea și poate veți învăța că nu-i frumos să furi sau să “dai cu periuța”. E bine însă SĂ MUNCEȘTI CU ADEVĂRAT, mai ales când salariul tău conține și o mică parte de la cei pe care îi mințiți sau îi “furați”. Nu ați avut dreptate în titlul articolului, nu-i așa? Există încercări, dar și eșec!
3. În pagina a-2-a a publicației (repet, nu “ziar” stimați redactori de le Gazetă) găsim un articol interesant :”Creierul și politica” semnatar : Gabriela Petre, un nume de ținut minte. Domnia sa a citit articolul menționat de mine la pct.2 de mai sus, a așteptat o lună să vadă ce se întâmplă și dacă a văzut că nimeni nu zice nimic, a zis: Taci că ține! A intrat și dânsa, pe internet (care are alte scopuri decât cel urmărit de personajul nostru), mai precis pe www.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/opiniile-politice…. unde a găsit articolul” Opiniile politice, înscrise în creier”, având ca autor pe STELUȚA MATEI. Aceasta informa, redau:”Cercetătorii de la Institutul de Neuroștiinte din Londra (n.a. nu din România) au supus unor investigații imagistice prin RMN un grup de 90 de tineri pentru a afla dacă opiniile lor politice sunt determinate de unele modificări la nivelul creierului. Înainte de a efectua RMN-urile, tinerii au completat un chestionar în care au bifat varianta corespunzatoare a opiniei politice a fiecăruia: 1. liberal de extremă dreapta, 2-liberal, 3- de centru, 4-conservator, 5-conservator de extremă stânga.”Așadar, studiul s-a efectuat la Londra și nu în România, asupra unor tineri care aveau de ales între partidele menționate mai sus și nicidecum între partidele din România, cum vrea Dna. Redactor să înțelegem. Copiază ideea, modifică puțin textul și gata un articol.
A preluat din articolul citat ideea cu contexul anterior, “responsabil de rezolvarea conflictelor, a stărilor de incertitudine” sau “Liberalii sunt persoane deschise la schimbări, care se adaptează ușor situațiilor noi.”
A falsificat unele afirmații din textul original. Astfel folosește exprimarea:”Prin contrast, opoziția se remarcă prin aceea că sunt… în loc de: “Conservatorii” din textul original. Aici sunt două probleme: despre ce opoziție vorbește doamna, nu liberalii sunt în opoziție? și apoi dacă” conservatorii sunt persoane anxioase, sensibile care suportă cu dificultate situatiile tensionate, amenințările, incertitudinea…” (text preluat de redactorul Gazetei din articolul citat) putea s-o spună și să-i supere pe aliați?
Chiar și copiind, autorul comite erori, spunând că”opiniile politice (n.a. – ce o fi însemnând) se pot schimba pe parcursul vieții” în loc de opțiunile politice cum figura în textul original.
Față de modul în care a procedat doamna Gabriela Petre mai am o singura întrebare: la ce îi folosește domniei sale și celor care se încumetă să citească, așa ceva? Nu găsiți altceva mai util, mai bun de făcut? Sunt atâtea de făcut pentru oamenii din Măgureni! Merită ei să fie mințiți, să fie în final desconsiderați? Uitați că” minciuna are picioare scurte”, că “trebuie sa te întinzi cât îti ajunge plapuma”?
Dipl. Ec. Paul Neguriţă
