CONSTITUŢIA – ÎNŢELEPCIUNE ŞI PUTERE
CE-I BUN, CE-I RĂU
În România noastră persistă un păcat:
Când un copil se naşte se crede învăţat
Când om matur devine e mai deştept ca toţi
Şi nasul şi-l înalţă de doisprezece coţi,
Uitând că fiecare este deştept cît poate
Şi că în mintea lui nu pot încape toate.
Citiţi, deci, şi pe alţii că poate au de zis
Şi alte lucruri rare, ce încă nu s-au scris.
Ei nu vor şti nicicând ce este rău,ce-i bine,
Să guverneze ţara aşa cum se cuvine
Nu pot s-o facă singuri, fără cei mulţi, ca noi
Şi fără să citească în teancul de nevoi.
Le dau acum prilejul pe ei să se cunoască
Căci poate s-or gândi şi alţii să citească.
Cu toate că mai buni, mai harnici ei se ştiu
Cred că mai mult se poate şi mă apuc să scriu.
CONSTITUŢIA
ÎNŢELEPCIUNE ŞI PUTERE
Când degete de ploaie ne scutură acoperişul caselor, ne întrebăm de unde vine apa, cine ne-o trimite, cât timp va ploua, ce va fi după aceea şi căpătăm răspunsuri singuri sau ajutaţi.
Când înfloreşte o floare ne întrebăm de unde are atâta putere şi atâta frumuseţe. Aflăm dintr-o carte sau de pe internet imediat.
Când ne întrebăm însă ce drepturi şi ce obligaţii avem în societate, luăm Constitutţa ,de unde trebuie să le aflăm pe toate.
Conţinutul şi forma Constituţiei, ca lege, reprezintă voinţa guvernanţilor, a poporului, fiind fundamentată pe democratism. Constituţia nu este o lege oarecare, ea trebuie să fie foarte aproape de perfecţiune.
Ceva imi spune însă că nu este chiar în regulă cu Constituţia noastră. Am avut prima constituţie de după revoluţie la 8 decembrie 1991. La art.149 se prevedea că “Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată Constitutţa din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată.” Prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional din18/19 decembrie 2003, s-au adus unele modificări şi completări Constituţiei din 1991, au fost actualizate denumirile articolelor şi au fost renumerotate articolele.
Noua broşură cu textul Constituţei are titlul ” CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 2003 ” şi menţiunea :” Constituţia României 2003 este forma republicată a Constituţiei României din 1991 ,cu actualizarea denumirilor şi renumerotarea articolelor, revizuită prin Legea nr.429/2003, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, confirmat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 22 oct.2003.”
Deasemeni la Art.153- Intrarea în vigoare se prevede că :”Prezenta constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată Constitutţa din 21 aug.1965 este şi rămîne în întregime abrogată,” NU SE SPUNE CĂ S-AR ABROGA ŞI CONSTITUŢIA DIN 1991 , DAR SE VORBEŞTE ŞI DE CONSTITUŢIA ROMÂNIEI DIN 2003. Deci avem două constituţii,una din 1991 şi una din 2003 ?
Sunt oameni plătitţi care sunt obligaţi să răspundă la această întrebare.
Era ,oare ,greu să scrie la art.153 o menţiune că numai” modificările şi completările aduse Constituţiei din 1991 prin legea 429/2003 intră în vigoare la data aprobării lor prin referendum naţional,urmând ca restul articolelor nemodificate să ramână în vigoare, făcându-se în acelaţi timp o nouă numerotare a articolelor ,acolo unde este cazul ? “
Deasemeni la art.156 se arată şi că: “Constituţia modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare.” Oare despre ce denumiri e vorba, despre toate ? O nouă numerotare se dă tuturor textelor, chiar şi unuia nemodificat ? Nu se poate modifica textul unui articol fără modificarea numărului ?
Sau este vorba numai de texte adăugate? Cam multe întrebări fără răspuns.
Ultimele modificări aduse constituţiei mi se par insuficiente . În constituţia actuală se prevede că pot iniţia revizuirea constituţiei Preşedintele României la propunerea guvernului, cel puţin un sfert din numărul deputaţilor sau senatorilor dar şi cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Prin urmare eu singur nu pot iniţia modificarea Constituţei, deşi am o serie de propuneri de modificare, pe care le consider absolut justificate şi vi le supun şi dvs. spre analiză.
CONSTITUŢIA
Când Domnul l-a creat pe om
I-a dat pereche dar şi-o lege
Să nu se – apropie de pom,
Secretul lui să nu – l deslege,
Însă , ispita mult mai mare,
L-a dus pe acesta în păcat
Şi călcând legea în picioare
El fructul interzis i l-a mîncat.
Şi singur n-a mai fost pe lume,
Cu el o altă lume s-a născut
Şi făr-a mai avea o lege – anume,
Fărădelegile pe dată au crescut.
Şi speriat că nu se mai termină
Cu petele din comportarea lor,
Au dat o lege ca s-aducă vina
Acelor care uită de pacea florilor.
Ea este sfântă, scrisă sau orală,
Blîndă sau aspră , pentru fiecare
Şi tuturor le este ea egală
Atâta în iubire cât şi în neiertare.
Aşa cum e, ea trebuie respectată,
La asta voi aveţi soluţia
De nu revine Domnul înc-o dată
Să ne arate ce e Constituţia !
Dipl. Ec. Paul Neguriţă
